Brammertz: "Karadjici e un criminal de război, nu un erou."

DW: Domnule Brammertz, închisoare pe viață pentru Karadjici. Este acesta o condamnare corectă?

Serge Brammertz: Sigur, este un verdict important. Am intentat apel, pentru că am considerat că pedeapsa trebuie mărită. Așa că suntem mulțumiți cu verdictul de închisoare pe viață în urma unor crime uriașe, pentru care Karadjici a fost condamnat. 

Dar din nou nu ați reușit să demonstrați vina lui Karadjici în punctul unu de acuzare. Este vorba despre genocidul din cadrul a șapte comunități bosniece în anul 1992. Care sunt motivele?

Procuratura a considerat dintotdeauna că genocidul de la Srebrenica a început deja înainte, în satele bosniece, în 1992. Judecătorii nu au văzut lucrurile la fel. Nici în procesele anterioare. Adică noi am încercat de la începutul existenței acestui tribunal să demonstrăm că genocidul a cuprins și celelalte localități. Din păcate, fără succes. Dar vreau să menționez că și pentru crimele de acolo a fost pronunțată acum cea mai mare pedeapsă. Însă nu pentru genocid, ci pentru crime împotriva umanității sau crime de război. 

Mulți martori împotriva lui Karadjici au declarat că și lideri ai poliției sârbe sunt vinovați de crime. Toate celulele de criză, nu numai din cele șapte comunități bosniece, au participat în egală măsură la deportările și epurările etnice ale croaților și musulmanilor bosnieci. De ce nu au contat aceste mărturii pentru a dovedi un genocid?

Am chemat acești martori la proces pentru a convinge judecătorii că intenția criminală a fost aceeași - același genocid inițial. Din păcate, nici zecile de martori nu au putut convinge judecătorii. 

Cum rămâne cu răspunderea Serbiei pentru crimele din Bosnia? Procurorii au reușit să demonstreze în cazul "Prlici și ceilalți” amestecul Croației, dar nu și al Serbiei. E ca și cum regimul Miloșevici nu ar fi luat parte la războiul din Bosnia. 

Evident că nu e așa. Într-adevăr, în cazul Prlici au putut fi demonstrate legături directe cu Zagrebul și cu guvernul de la acea vreme. Cazurile Stanișici și Simatovici sunt încă pe rol, Stanișici fiind atunci șeful serviciilor secrete de la Belgrad. În acest proces încercăm, desigur, să demonstrăm legăturile cu Belgradul și crimele care au fost comise în Bosnia și Herțegovina. 

Nu au existat deloc dovezi care să coreleze Belgradul cu Karadjici? 

Procesul este întotdeauna foarte specific și se referă la persoana care se află în fața judecătorilor. Karadjici a fost urmărit în calitate de persoană principală responsabilă pentru crimele din Bosnia și Herțegovina. Era procesul său. Nu era un proces împotriva Belgradului sau a Serbiei. 

Victimelor le este încă teamă ca nu cumva Karadjici să fie vreodată eliberat. Ce înseamnă închisoare pe viață? În unele țări, cum ar fi Germania sau Belgia, închisoare pe viață înseamnă maxim 25 de ani. 

Nu este ca în cazul unor instituții naționale, unde ”pe viață” înseamnă automat 25 de ani și unde, pe motive de bună purtare, poți fi eliberat și după 15 ani. Aici este sigur altfel. Închisoarea pe viață trebuie să fie mai lungă decât sentința anterioară. Ceea ce înseamnă că închisoarea pe viață este mai lungă de 40 de ani. Aici, la tribunal, după două treimi din ispășirea pedepsei puteai să fii luat în considerare pentru o eliberare condiționată. Dar acestea sunt chestiuni pur teoretice. Sunt foarte optimist că nu va mai ieși niciodată din închisoare.

Karadjici a declarat, în timpul procesului, că acesta nu ar fi fost corect, ci motivat politic. Cum comentați? 

Știți, când te afli în fața istoriei și ești urmărit pentru omucideri masive... În ultimele zile am mai citit o dată declarațiile martorilor, despre soldați care au ucis copii, despre Srebrenica, cât de precis a fost totul planificat pentru a executa mii de bărbați tineri. Când ești acuzat de așa ceva, cum e Karadjici, pot să-mi imaginez câ începi să cauți scuze. Și sigur că încerci să-i învinovățești pe alții. Și de aceea este acest verdict foarte important pentru că este unul definitiv. Care certifică faptul că Radovan Karadjici nu a fost un erou care și-a apărat națiunea, ci un criminal de război care s-a folosit, de fapt, până și de de poporul său pentru a-și urmări țelurile personale și politice, comițând crime masive. 

De ce cred încă mulți locuitori ai Serbiei și ai Republicii Srpska că Radovan Karadjici este un erou care a luptat pentru cauza sârbească? 

Aceasta este cu siguranță una dintre cele mai mari provocări din regiune - evident și în Serbia și în Republika Srspka: confruntarea cu istoria. Oamenii nu vor să vadă adevărul. Fiecare în parte se consideră victimă, iar pe ceilalți călăi. Nici celelalte grupuri etnice nu sunt nevinovate. 

Se observă într-o altă măsură și în Croația, sau în rândurile populației bosniece, faptul că oamenii acceptă cu greu că au existat criminali și în propria ogradă. Noi încercăm mereu să explicăm că aceștia nu sunt eroi. Eroii își apără poporul și se comportă eroic pe timp de război. Fiecare persoană acuzată în acest tribunal a fost acuzată pentru încălcarea Convenției de la Geneva. Acest lucru înseamnă că a executat prizonieri, că a comis abuzuri sexuale la scară largă sau că a distrus sate întregi și a comis deportări masive. Acțiuni care sunt exact opusul eroismului. 

Vreți să spuneți că nu există o înțelegere între Serbia și Tribunalul de la Haga? Chiar dacă mass media din Bosnia vorbesc mereu despre acest lucru? 

Pot să vă asigur că în cei zece ani în care am lucrat aici, nimeni din est, vest sau de altundeva nu a încercat să facă presiuni asupra noastră sau să ne convingă să mergem într-o anumită direcție. Chiar cred că tribunalul, la care lucrează oameni din 65 de naționalități, a încercat cu onoare și bună credință să facă o treabă bună. Dar a fost și o listă întreagă de dezamăgiri. Au existat câteva achitări, cu care biroul meu nu a fost de acord. Dar așa e în justiție. Nu poți avea succes cu fiecare caz. 

Juristul belgian Serge Brammertz lucrează din 2008 ca procuror-șef  la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. A fost precedat în funcție de Carla del Ponte.