Perspectivele pentru statele din Balcani

În luna mai a anului viitor este programat la Zagreb un nou summit UE-Balcanii de Vest. Oficial, Consiliul Europei a amânat în octombrie decizia privind începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Dreptul de veto exercitat de președintele Franței, Emmanuel Macron, care a ignorat practic promisiunile de la finalul summitului din iunie, a îngrozit țările din regiune, dar și Europa. Decizia comunitară este criticată mai ales în Germania, considerându-se că refuzul brusc echivalează cu pierderea celei mai importante pârghii de susținere a reformelor pro-occidentale în cele șase țări aspirante la UE din sud-estul Europei.

Mulți speră ca summitul de la Zagreb din luna mai să revizuiască decizia actuală. Șansele sunt însă reduse. Întrunirea la vârf va fi organizată de noua Comisie Europeană care îl include și pe responsabilul pentru extindere Olivér Várhely. Premierul Ungariei, Viktor Orbán, căruia îi este loial Várhely, susține extinderea UE către sud-estul continentului dar într-o cu totul altă formulă, comparativ cu Germania. Orbán nu se sinchiseşte de starea democrației din zonă. Dimpotrivă, el l-a salvat de la închisoare pe fostul premier corupt din Macedonia de Nord. Cu cât se implică mai mult în susținerea Balcanilor, cu atât mai mare este scepticismul în Franța, Olanda, dar și în Germania. Mulți se tem însă că Ungaria se folosește de statele sud şi est-europene pentru a-și crea o zonă de influență și pentru a-i respinge pe refugiați. 

Macedonia de Nord: Zaev a mizat pe o singură carte și a pierdut

Cu o lună înaintea întrunirii de la Zagreb, pe 12 aprilie, în Macedonia de Nord au loc alegeri. Premierul reformator Zoran Zaev a mers consecvent pe drumul european, reușind chiar să schimbe numele țării. A mizat pe o singură carte și a pierdut. Încă sub influența vetoului francez a decis organizarea de noi alegeri. Dacă Zaev va pierde scrutinul și la putere vor accede din nou reprezentanții opoziției pro-ruse, naționaliste și autoritare, atunci mai toți pro-europenii din zonă vor avea de suferit. 

Deviza "Aderare în schimbul reformelor" nu a putut fi respectată. Ar deveni o ironie neplăcută ca la summitul de la Zagreb să se decidă începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord, după o posibilă victorie a dreptei. Mesajul ar fi practic: opuneți rezistență maximă oricărei solicitări din Occident! Numai cine riscă poate câștiga!

Serbia: Alegeri permanente, opinia publică mobilizată

Foarte probabil în 2020 vor avea loc alegeri şi în Serbia - ca și în 2017, 2016, 2014 și 2012. Alegerile permanente sunt pentru cel mai puternic om din stat, președintele Aleksandar Vucic, care s-a dovedit a fi iscusit în a menține mobilizată opinia publică și a șicana anual opoziția. Refuzul Franței din octombrie i-a oferit lui Vucic un motiv în plus pentru a relativiza orientarea spre vest a Serbiei și a-și pregăti poporul să participe la o permanentă balansare între Europa, Rusia, China și toți ceilalți investitori posibili. În negocierile de aderare niciuna dintre tabere nu mai este interesată să insiste asupra accelerării procesului.

Situația este valabilă și pentru Muntenegru. Micul stat care, ca și vecina Serbie, se află de 7 ani în negocieri de aderare, a reușit se evite eventuale penalizări din partea europenilor în contextul masivei corupții și a intimidării permanente a jurnaliștilor.

Albania: Se va distanța premierul Rama de UE?

În Albania criza continuă. Nimeni nu știe ce va aduce anul 2020. După boicotarea alegerilor locale și retragerea opoziției din Parlament nimic nu se mai mișcă la Tirana. Șeful guvernului, Edi Rama, a pornit lupta împotriva rețelelor criminale din țară ca și a traficului de droguri, atrăgând respectul europenilor. Momentan îi lipsește însă sprijinul internațional, nu doar din cauza blocării accesului la UE dar și pentru că mai multe state europene, mai ales Olanda, nu sunt de acord cu excluderea opoziției.

Nimeni nu se așteaptă ca ambițiosul politician Rama să cedeze. Mai degrabă și urmând modelul omologului său sârb Vucic, Rama s-ar putea reorienta spre un drum propriu. Și mai puțin probabil este ca Bosnia-Herțegovina să se trezească din coma politică în anul 2020. Cu cât scad speranțele într-un viitor mai bun, cu atât crește mai mult rata emigrației. Iar noua legislație privind forța de muncă bine calificată, care va intra în vigoare în Germania în luna martie, dinamizează și mai mult migrația. 

Kosovo: Un rebel vrea să combată corupția

Cu adevărat interesante sunt evoluțiile din Kosovo. Câștigătorul alegerilor din octombrie, Albin Kurti, va reprezenta un alt stil de premier. Rebelul promite să lupte hotărât împotriva corupției, ceea ce înseamnă că va trebui să facă față și periculoaselor rețele constituite pe interese economice. Comparativ cu reformatorii din statele vecine, pentru Kurti UE reprezintă mai degrabă o problemă, decât o soluție. În spatele unei demonstrative fidelități europene, liderii de la Priștina își urmăreau doar interesele personale și financiare. Li s-a mulțumit prin sprijin masiv din partea ambasadorilor occidentali la formarea fiecărui nou guvern.

De această dată occidentul păstrează distanța. Este și cazul SUA, care nu se sfiește să intervină în orice moment. Devine evident că la Washington se elaborează o nouă strategie balcanică. Nu este clar cum va arăta ea. Dar încă din anii 90, în regiune se știe că americanii intră în acțiune, atunci când europenii nu mai au soluții.

Norbert Mappes-Niediek trăiește în Austria, la Graz, și este corespondent pentru Europa de Sud-Est pentru numeroase publicații de limbă germană.