Proteste împotriva politicii culturale a FIDESZ

La finele lunii martie, scriitorul evreu ungur în vârstă de 79 de ani, Akos Kertesz, a depus cerere de azil în Canada. Într-o revistă săptămânală americano-ungară, el a publicat o scurtă luare de poziţie. "M-am decis cu mare greutate să fac acest pas fiindcă limba ungară este însăşi viaţa mea. Ungaria este ţara în care m-am născut, este casa mea. Sper că mă voi putea întoarce într-o zi într-o Ungarie democratică, tolerantă şi omenoasă". De atunci, scriitorul tace.

O ţară a UE din care pleacă artişti din motive politice? Cazul Akos Kertesz a făcut valuri în Ungaria şi în străinătate. Gyorgy Dalos, un confrate de-al lui Kertesz care trăieşte la Berlin, vorbeşte pe de-o parte despre "un caz izolat şi tragic", dar pe de alta consideră că "acesta este expresia isteriei ajunsă la paroxism care domneşte în politica şi cultura ungară".

Ce s-a întâmplat? Akos Kertezs a suferit în ultimii ani de pe urma tendinţelor naţionaliste, antisemite, din Ungaria. În august 2011 el le-a reproşat ungurilor, la modul colectiv, că neagă până astăzi vina ce le-a revenit în Holocaust. Într-un articol, contestat şi de unii prieteni, Kertezs a scris între altele că "ungurul simte genetic nevoia de a fi supus. El se tăvăleşte fericit în mocirla dictaturii, grohăie, înghite lăturile şi nici nu vrea să ştie că va fi tăiat. Nu-i place să înveţe, nu-i place să lucreze, nu poate fi decât invidios iar dacă ajunge să îi stea în putere îl ucide pe cel care ajunge să facă ceva prin muncă, studiu şi inovaţie."

Sunt cuvinte grele. Articolul a stârnit mânia conservatorilor şi extremei drepte, tema fiind cap de afiş în mass media săptămâni în şir. Kertezs a renunţat la propoziţia cea mai incriminată "ungurul simte genetic nevoia de a fi supus". Cu toate acestea, i s-a retras titlul de cetăţean de onoare al Budapestei, s-a discutat despre a i se retrage o serie de premii de stat dobândite iar partidul Jobbik, de extremă dreaptă, cea de-a doua formaţiune, ca pondere, pe scena politică a Ungariei, a depus plângere pentru trădare de ţară.

După scandal, Kertesz a mai rezistat cinci luni. Potrivit propriilor afirmaţii, în acest răstimp a fost masiv ameninţat verbal şi fizic prin poştă, telefon, pe stradă, într-o baie termală publică. După ce a emigrat, comentatorii din presa fidelă guvernului l-au mai şi batjocorit. "Dacă în guvern ar fi oameni care gândesc la rece, susţine Gyorgy Dalos, ar trebui să îi scrie o scrisoare lui Kertesz şi să-l cheme înapoi în Ungaria. Ei însă nu fac asta."

Cazul Kertesz este cel mai mare scandal politic şi cultural din Ungaria, de la venirea la putere, în aprilie 2010, a lui Victor Orban şi a partidului său conservator FIDESZ, care a câştigat ultimele alegeri parlamentare cu majoritate de două treimi. Nu este însă singurul scandal. Orban a modificat radical scena politică şi culturală din Ungaria. Elita din aparatul de stat şi din administraţie a fost schimbată. În domeniul culturii, reforma este îndreptată mai ales împotriva scenei intelectuale şi culturale pluraliste din Budapesta dar şi împotriva instituţiilor culturale independente din provincie. Orban a spus foarte clar că vrea să restrîngă în viaţa publică dominaţia liberalilor de stânga. Restructurarea mass media publice şi legea media de la finele lui 2010, au fost primele acţiuni de proporţii în acest sens. Potrivit noii legi, jurnaliştii care lucrează în instituţii de stat sunt obligaţi să relateze echidistant, dar mai ales în aşa fel încât să întărească identitatea naţională a ungurilor.

Şi campanii împotriva unor opinii critice exprimate de artişti sunt încurajate tacit de guvern. La fel de dur ca şi Akos Ketezs a fost atacat, de exemplu, în ianuarie 2011, pianistul Andras Schiff. El se plânsese într-o scrisoare apărută în Washington Post, de tendinţele rasiste, antiţigăneşti, antisemite, xenofobe şi şovine apărute în Ungaria. În reacţie, publicistul de dreapta Zsolt Bayer, un prieten de-al premierului Orban, a scris că Schiff este un urmaş spiritual al bolşevicilor iudeo-ungari din vremurile de după primul război mondial, şi a deplând faptul că nu s-a reuşit masacrarea tuturor simpatizanţilor acestui curent ideologic.

Cel mai mare scandal politic şi cultural de până acum este însă în Ungaria lui Orban aşa-numitul "proces al filozofilor". La începutul anului 2011, un însărcinat al guvernului a iniţiat cercetări împotriva unor filozofi de frunte din Ungaria, între care Agnes Heller, în vârstă de 82 de ani, de decenii considerată una din cele mai importante gânditoare din Europa de Est. Ea şi mai mulţi colegi ai ei au fost acuzaţi că au devalizat fonduri de stat alocate pentru cercetare. Acuzaţiile nu s-au susţinut dar, în urmă cu un an, mediile apropiate guvernului au purtat o furibundă campanie împotriva "filozofilor liberali de stânga" şi "deformatorilor de opinie", declarându-i vinovaţi înainte de a se fi pronunţat justiţia.

"Mulţi dintre prietenii mei părăsesc Ungaria, între timp mă duc săptămânal la petreceri de bun rămas", a declarat criticul de artă Anna Balint de la Budapesta. "Unii pleacă fiindcă nu mai au şanse din punct de vedere material, alţii fiindcă nu mai văd nicio perspectivă. Dacă spui ceva critic, imediat eşti acuzat de trădare de ţară, deturnare de fonduri publice sau alte absurdităţi."

Secretarul de stat pentru Cultură din Ungaria, Geza Szocs, cea mai mare autoritate de stat în domeniu, reacţionează cu enervare când aude astfel de acuzaţii. "Intelectualii şi artiştii care asaltează azi cu plângeri cabinetul Orban nu vor să accepte că situaţia lor s-a schimbat, că nu mai au un guvern căruia să-i slujească pe post de intelectuali sau poeţi de curte", a spus Szocs.