Referendum invalidat în România

Referendumul pentru modificarea Constituției, convocat de Parlamentul de la Bucutrești pentru ieri, va fi invalidat. Au lipsit de la urne aproape 80% dintre românii chemați să se pronunțe în favoarea sau împotriva redefinirii căsătoriei ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie în locul actualei formulări din legea constituțională, care vorbește despre soți. Pentru a avea efect, 30% dintre alegători ar fi trebuit să treacă pe la secțiile de vot. Este cea mai mică participare din anul 1862, de când există România ca primă formă statală, a explicat duminică seară eurodeputatul și profesorul de științe politice Cristian Preda.

Suspiciuni de fraudă, inclusiv cu bani europeni

Două zile a durat acest referendum care a costat, conform informațiilor difuzate în ultimele săptămâni de presa de la București, în jurul a 38 de milioane de euro. Evidența circulației acestor fonduri este însă lipsită de transparență și există suspiciuni, pomenite chiar în plenul Parlamentului European de către liberala olandeză Sophie in't Veld, că autoritățile de la București ar fi finanțat această consultare populară cu bani proveniți din bugetul comunitar, în condițiile în care autoritățile de la Bruxelles au punctat în mai multe rânduri, chiar în ultima săptămână, caracterul antieuropean al referendumului.

Înainte, chiar, de consumul fără control al banilor, marea risipă a acesei luni ce a premers referendumul a fost ideea de la care a pornit totul. Dezbaterea despre căsătoriile dintre persoane de același sex a revărsat în spațiul public românesc valuri de ură, homofobie și dispreț care, la o imagine mai atentă, au divizat profund societatea românească. Un conflict amplificat – sau complicat – și mai tare de politizarea subiectului. Deși principalul partid de guvernământ susține că nu s-a implicat în campania pentru referendum decât prin a cere populației să participe și să-și spună părerea, curțile bisericilor din țară au fost pline de mesaje angajate de o parte a campaniei, asumate de primari din PSD. Pe de altă parte, USR a ținut deschis partea electoratului care a boicotat referendumul, cu riscul de a pierde un deputat mai conservator decât restul partidului.

O altă chestiune care a iritat enorm societatea civilă, dar a dus, în schimb, la o mobilizare fără precedent a observatorilor electorali, a fost abandonarea multor elemente de securizare a votului – de la renunțarea la instrumentele care preveneau votul multiplu, până la centralizarea manuală a rezultatelor. Practic, leguitorul care a scris pachetul de reglementare a organizării referendumului a lăsat o poartă larg deschisă fraudei. Însă, observă sociologul Barbu Mateescu, „PSD, principalul partid de guvernământ, care a organizat alegerile, a întins masa, a pus tacâmurile, a scos mâncarea din frigider, a pus șampania la rece – dar nu a mâncat. Este nefiresc ceva în această mișcare a PSD”, mai spune Mateescu.

Jocul ciudat al PSD

Sunt voci care spun că liderul social-democraților ar fi jucat la două capete. Pe de o parte, a oferit câtorva milioane de români referendumul pe care și l-au dorit, în speranța că îi va câștiga în bazinul său electoral. Granița dintre alegătorii fideli PSD și votanții mobilizați de cultele religioase este însă foarte subțire, astfel încât e greu de spus câți au ieșit îndemnați de propagandiștii locali ai puterii și câți au fost convinși de preoți. Mai ales că – și aici vine a doua carte pe care Liviu Dragnea ar fi putut-o juca – absența cvasitotală a practicilor tradiționale pesediste de mobilizare electorală denotă mai degrabă o tentativă de favor mimată de partidul majoritar de la București: Guvernul PSD+ALDE oferă celor de Bruxelles pe tavă, ca un fel de jertfă pentru recentele dispute, un referendum anulat pe teme sensibile ce țin de drepturi fundamentale, în speranța că europenii vor fi mai puțin intransigenți când vine vorba despre justiție.

Eșecul referendumului, spunea duminică seara secretarul general adjunct al PSD Codrin Ștefănescu, trebuie asumat de poporul român, nicidecum de vreun lider social-democrat. De vină sunt, în opinia vocalului pesedist, românii care și-au bătut joc de valorile tradiționale, boicotând masiv consultarea populară, și opoziția, mai exact, USR, partidul care a susținut opțiunea boicotului și care a reușit să mobilizeze 12.000 de oameni, voluntari în secțiile de vot, în contextul spaimei că PSD dispune de circumstanțe favorabile fraudei.

Fostul premier Dacian Cioloș, în schimb, vrea să creadă că atitudinea manifestată de 80% dintre români semnifică sfârșitul unui stil de a face politică în România, fără a ține cont de agenda publică. „Peste câțiva ani, subiectul căsătoriilor homosexuale ar putea fi unul de interes național. Dar nu acum, când principalele preocupări ale populației sunt de natură socială și economică”, apreciază sociologul Barbu Mateescu. Abia atunci, și în urma unei consultări populare reale, bazată pe dezbatere, nu pe dezbinare, românii s-ar putea pronunța în deplină cunoaștere pe tema drepturilor pe care le merită doi cetățeni, persoane de același sex, care optează să își construiască viața împreună.

Până atunci, la capătul săptămânii trecute rămâne acest zgomotos rezultat al referendumului care bruiază vorbele rostite de premiera Viorica Dăncilă în plenul de la Strasbourg: „românii iubesc guvernul PSD”.

„Nu o văd pe Dăncilă spunând: am aruncat pe geam cu banii aiurea și demisionez”, conchide eurodeputatul popular Cristian Preda.