Referendum în Croația pentru intrarea țării în UE

Entuziasmul croaților pentru intrarea în UE nu mai este așa de mare din cauza crizei, dar era de așteptat ca majoritatea populației să se declare în favoarea aderării. Peste 66% au votat pentru Europa.

Numeroși croați adoptă însă o abordare pragmatică. „Un entuziasm ieșit din comun față de UE nu mai există în Croația în 2012“, spune Mirela Banovic, o învățătoare de 35 de ani din capitala Zagreb. Nici ea nu se consideră o mare adeptă a Uniunii, dar a votat totuși pentru integrare.

„Europa nu este un loc unde curg lapte și miere, cel puțin nu acum“, spune și Goriana Sikic. Croația este însă o țară prea mică pentru a putea rămâne pe dinafară. „În plus, mai rău de atât nu poate să fie“, adaugă inginera de 50 de ani, referindu-se și la criza cu care se confruntă țara sa.

Recesiune și șomaj ridicat

De trei ani, această țară cu 4,2 milioane de locuitori se află în recesiune. Banca Națională de la Zagreb a estimat o creștere economică de 0,4% pentru 2011 iar pentru acest an prevede o scădere a Produsului Intern Brut cu 0,2 procente. Rata oficială a șomajului se ridică la aproape 18%.

Populația a fost asaltată în ultimele două săptămâni de reclame la aderarea la UE. Aproape toate taberele politice au explicat că intrarea în UE va lăsa în urmă trecutul balcanic al țării și va reîndrepta Croația către rădăcinile sale istorice și culturale europene.

Președintele Ivo Josipovic califică o respingere a aderării la referendum drept un act iresponsabil iar ministrul de externe Vesna Pusic consideră că aderarea la UE este indispensabilă pentru supraviețuirea economică a țării. Chiar și influenta Biserică Catolică recomandă un vot pozitiv și dă asigurări că țara nu trebuie să se teamă de pierderea identității naționale odată cu intrarea în UE.

Puținele partide care militează pentru blocarea aderării, majoritatea ultranaționaliste, argumentează că pasul va duce la pierderea suveranității statului croat. Astfel, ar fi periclitate limba croată, precum și identitatea națională și culturală.

Negocieri dificile

Croația s-a desprins în 1991 de Iugoslavia, în același timp cu Slovenia. Decizia celor două state a dus la destrămarea Iugoslaviei. A urmat o serie de războaie sângeroase până în 1995.

Abia în 2000, după moartea președintelui autoritar naționalist Franjo Tudjman, s-au văzut primele încercări de apropiere a țării de UE. În 2005 au demarat negocierile de aderare, întrerupte însă repetat în urma unui conflict teritorial cu Slovenia.

În decembrie anul trecut, autoritățile croate au semnat tratatul de aderare. Documentul trebuie aprobat acum prin referendum de populația croată și ratificat apoi de cele 27 de țări membre ale UE. Croația ar urma să devină oficial al 28-lea membru al Uniunii la 1 iulie 2013.

Până la acel moment, Comisia Europeană va continua să prezinte rapoarte despre progresele realizate de Zagreb în justiție, combaterea corupției și crimei organizate, precum și în sprijinirea competitivității economice. Dacă se va observa încetinirea reformelor, se pot aplica sancțiuni, precum înghețarea unor finanțări din fonduri structurale.

Autori: Eleonore Ulrich/Ovidiu Suciu
Redactor: Robert Schwartz