"Referendumurile" din estul Ucrainei: Cum vor funcţiona?

Prime declaraţii de intenţie au existat în primăvară, dar acum Rusia vrea să anexeze în regim de urgenţă regiunile ocupate din sudul şi estul Ucrainei. Referendumurile având drept miză anexarea se vor desfăşura concomitent în regiunile Doneţk, Lugansk şi Zaporojie, fiind împărţite pe mai multe zile, în perioada 23-27 septembrie. Este vorba preponderent de regiuni rusofone ale Ucrainei. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a dat de înţeles, în cadrul unui discurs susţinut miercuri, că Moscova va recunoaşte rezultatul plebiscitelor.

La fel ca şi în cazul anexării Crimeei, în 2014, Rusia pune preţ pe o neimplicare aparentă. Dar politicienii locali ucraineni, care au anunţat "referendumurile" din zilele următoare, sunt numiţi şi susţinuţi militar de Moscova. La fel ca şi în cazul Crimeei de acum opt ani, votul are loc mai devreme. Anterior se afirmase că el se va desfăşura, probabil, pe 4 noiembrie. În Ucraina referendumurile regionale sunt interzise. Observatori independenţi la urne nu vor exista. Nici în Crimeea nu au existat.

Vot cu poliţişti la urne

Dar există o serie de diferenţe. În cazul "Republicilor Populare" Doneţk şi Lugansk este vorba de republici separatiste, aflate de facto sub control rusesc din 2014, şi care au fost recunoscute de Putin drept state independente în februarie, în ajunul invaziei în Ucraina. În schimb, regiunile Herson şi Zaporojie au fost ocupate total sau parţial de Rusia abia la începutul invaziei. În toate cele patru regiuni se dau lupte până astăzi. Şi în regiunile aflate la est de Harkov, sub ocupaţie rusească până acum câteva zile, era planificat un pseudo-referendum. Dar, evident, contraofensiva ucraineană a împiedicat desfăşurarea lui.

Potrivit mass media ruse, la referendumuri vor exista diferenţe. În Doneţk şi Lugansk va figura pe buletinul de vot o singură întrebare: aderarea la Federaţia Rusă, da sau nu? La Herson şi Zaporojie vor fi comasate trei întrebări, legate de ieşirea din componenţa Ucrainei, înfiinţarea unui stat independent şi aderarea acestuia la Federaţia Rusă. Sutele de mii de cetăţeni ucraineni care s-au refugiat în Rusia începând din 2014 vor putea şi ei vota acolo unde se află. Trebuie însă spus că majoritatea refugiaţilor din aceste regiuni, milioane de oameni, s-au mutat în teritorii din componenţa Ucrainei.

După ce formalitatea de anexare va fi perfectată, luptătorii din Doneţk şi Lugansk vor fi integraţi în armata rusă. În privinţa regiunilor Herson şi Zaporojie, Moscova are alte planuri: acolo voluntarilor li se va propune să devină luptători. Anexarea noilor teritorii îi va permite Rusiei să folosească "toate forţele pentru autoapărare", a scris marţi fostul preşedinte al Rusiei, Dimitri Medvedev, pe Telegram. Mulţi observatori interpretează asta ca pe o ameninţare cu recurgerea la armament atomic. Totuşi, în vară a existat un atac ucrainean asupra unui aeroport militar rusesc din Crimeea anexată, fără ca Rusia să reacţioneze în acest fel.

Sondaj din 2019: în Donbas nu exista o majoritate în favoarea integrării în Federaţia Rusă

Despre starea de spirit actuală în teritoriile ucrainene ocupate de ruşi nu există informaţii certe. Dar un sondaj realizat în 2019 la cererea Centrului de Studii Esteuropene şi Internaţionale din Berlin (ZOiS) a arătat că doar 45 la sută din locuitorii regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk sunt pentru integrarea în Federaţia Rusă. 27 la sută din aceştia s-au declarat şi în favoarea unui statut de autonomie. Majoritatea, 54 la sută din cei chestionaţi, au declarat că preferă să se întoarcă în componenţa Ucrainei.