Reforma teritorială necesită modificarea Constituției

Din cele peste 3000 de unități administrativ-teritoriale, 400 de comune au sub 1500 de locuitori iar 1150 au între 1500 și 3000 de persoane. Pe de altă parte, sunt comune care au de câteva ori mai mulți locuitori decât unele unități administrative cu statut de oraș. În ultimii 30 de ani, numărul comunelor nu numai că nu a scăzut, ci a crescut cu alte 200 de noi unități administrative, care s-au desprins din entitatea-mamă.

Singura încercare de reorganizare administrativă a avut loc în 2011, când fostul președinte Traian Băsescu a adus în discuție desființarea celor 41 de județe și comasarea acestora în 8 regiuni. În cazul în care reforma administrativă s-ar fi realizat, am fi avut acum doar 8 instituții regionale din domeniul finanțelor, agriculturii, sănătății, poliției, educației și așa mai departe. Inițiativa lui Băsescu a fost îngropată după ce guvernul Boc a căzut în urma unei moțiuni de cenzură.

„Știm că avem o boală, dar nu facem nimic“

Președintele Asociației Municipiilor din România, Emil Boc, a transmis luni în cadrul Summitului Autorităților Locale că reorganizarea administrativ-teritorială trebuie să devină o prioritate politică majoră în 2024 și în anii următori. „România se sufocă sub ochii noștri“, a spus primarul municipiului Cluj Napoca. „România nu mai poate funcționa cu peste 3000 de unități administrativ-teritoriale (…) Știm că avem o boală, dar nu facem nimic“. El a adăugat că aproape o treime din comunele și orașele mici nu au capacitatea să își asigure din veniturile proprii „cele necesare existenței de zi cu zi“.

Și premierul Marcel Ciolacu a vorbit de curând despre nevoia unei reforme în administrație. „Nu vă fie frică de reforme, a spus liderul PSD, nu veți pierde alegerile dacă veți explica oamenilor de ce este nevoie de aceste reforme“. Ciolacu s-a referit și la reorganizarea localităților care au mai puțin de 500 de locuitori, avansând ideea ca acestea să fie reprezentate de un viceprimar în cadrul unei comune comasate.

O reformă administrativă se construiește în timp, e nevoie de o dezbatere publică, dar mai ales de voința politică de modificare a Constituției, care să fie susținută de două treimi din numărul parlamentarilor pentru a putea fi supusă referendumului  ̶  Constituția din 2003 prevede că teritoriul României este organizat în comune, orașe și județe.

„Nu vă fie frică de reforme“ e doar o vorbă aruncată de la Marcel Ciolacu infrastructurii PSD din teritoriu, mai exact primarilor și consilierilor care trebuie să-și calibreze încă de pe acum strategiile de agenți electorali pentru cele patru rânduri de alegeri din 2024. Nimeni nu își poate închipui că baronii locali sunt dispuși să dispară pur și simplu din peisaj, de dragul unei reforme administrative pe care românii o așteaptă de peste 30 de ani.

Consorțiile administrative, mai mult un exercițiu de imagine

România a fost de mai multe ori în situația de a nu putea atrage fonduri europene pentru infrastructură din cauză că, în forma actuală de organizare administrativ-teritorială, județele nu sunt asimilate noțiunii de regiune în Uniunea Europeană.

Parlamentul a găsit un subterfugiu și a votat anul trecut o lege pentru înființarea consorțiilor administrative, care în esență presupune asocierea voluntară dintre două sau mai multe localități învecinate în vederea transferului de expertiză de la o localitate la alta. Explicit, în cadrul unui consorțiu administrativ, specialiștii în anumite domenii ai unei comune sprijină o altă comună care duce lipsă de personal calificat în acele domenii.

Legea nu aduce mare lucru în planul reformei administrative, întrucât astfel de asocieri între unități teritoriale au existat tot timpul, indiferent de culoarea politică a primarilor. Dincolo de transferul de expertiză, nici un primar nu va împărți cu altul atribuirea unor contracte de infrastructură firmelor de casă ori eliberarea autorizațiilor de construcție nu după lege, ci după tocmeală.

În plus, rezistența la reforma administrativă a aleșilor locali este legată ombilical și de pensiile speciale, pe care aceștia ar fi trebuit să le primească încă din 2019, când PSD a modificat Codul administrativ. De atunci, în fiecare an, articolul referitor la pensionarii speciali din administrația locală a fost prorogat. Următorul termen pentru desantul primarilor în rândul pensionarilor de lux este 1 ianuarie 2024.