Reversul revoluţiei digitale

Incă înainte ca Edward Snowden să dea pe faţă ceea ce serviciile NSA făceau pe ascuns, în mass media occidentală s-au făcut auzite avertismentele unor cunoscători ai virtuţilor şi riscurilor internetului. Intre aceştia s-a distins, prin virulenţa tonului şi prin patosul polemic, dar şi prin temeinica cunoaştere a mediului, Evgheny Morozov. În vîrstă de 28 de ani, născut în Belarus, beneficiar al unei burse George Soros, interesat de investmentbanking, specializat în cele din urmă în new media, după frecventarea cursurilor Universităţii Standfort, iniţiat în tainele legendarei Silicon Valley, activist al mai multor organizaţii non guvernamentale, Morozov a început prin a fi un entuziast al „digitalităţii” (cum preferă să denumească internetul).

Iuziile că noile medii ar oferi calea cea mai sigură spre libertate şi democraţie, alimentate de euforia ce a cuprins ţările foste comuniste la scurtă vreme după prăbuşirea dictaturilor roşii, s-au spulberat rapid. Morozov s-a distanţat de cultul internautic cu aceeaşi patimă cu care convertiţii aderă la noua lor religie. Verva polemică a tînărului specialist care nu dispreţuieşte deloc ştaiful academic se manifestă în mai toate eseurile sale. Luat peste picior de experţii de la Silicon Valley, Morozov îşi vede de treabă. Scrie cărţi, dă interviuri şi deţine rubrici în reviste şi ziare selecte.

Foarte recent i-a apărut în traducere germană opusul intitulat în original „To Save Everything, Click Here”. Volumul a generat dezbateri încinse în Statele Unite. Autorul stabileşte corelaţii între noile tehnologii digitale şi libertatea individului, demască aşa numita castă de „preoţi” care se simt chemaţi să explice internetul ca şi cum acesta ar deţine virtuţi teologale.

Ceea ce autorul îşi propune este să dea un imbold reflecţiilor pe marginea noilor tehnologii, a accesului la informaţii, a cunoaşterii dar şi a manipulărilor. Intr-un interviu acordat cotidianului german FAZ, care-i şi publică periodic eseurile, Morozov afirmă că evoluţia internetului ar fi putut fi, istoric vorbind, cu totul alta decît cea actuală, care nu are drept obiectiv democraţia şi accesul liber la informaţii. Intreprinzătorii, interesele particulare, ar fi fost cele care au definit aspectul intelectual şi tehnologic al infrastructurii internetului. Opinia publică a acceptat acest lucru şi acum are de tras consecinţele. Părţi ale infrastructurii ar putea fi altfel ordonate spre a ameliora situaţia, dar pentru aceasta ar trebui destabilizată în prealabil ideea de internet. Ceea ce nu este pe placul „stăpînilor” digitalităţii. Să nu ne punem în joc normele şi instituţiile doar spre a satisface anumite firme de tehnologie care ne avertizează să nu bricolăm la internet pentru că am risca să punem în pericol potenţialul lui de inovaţie, avertizează Morozov.

După izbucnirea scandalului NSA, revista Der Spiegel ia în discuţie cazul şi consecinţele acestuia, provocînd din nou reacţiile lui Evgheny Morozov. Care nu se lasă aşteptate. Intervievatul deplînge faptul că dezvăluirile făcute de Snowden vor lăsa indiferentă o largă majoritate a utilizatorilor internetului. Aceştia s-au obişnuit demult deja cu ideea că sunt supravegheaţi în internet în scopuri comerciale şi publicitare. Apoi, s-a creat impresia că programele de supraveghere NSA nu afectează libertatea individului, integritatea lui, că ar fi vorba de un delict fără victime. Dimensiunile supravegherii de către NSA a tot ce mişcă, la prieteni şi duşmani, nu l-a surprins pe Morozov. Fiecare cunoscător al politicii externe a Statelor Unite ştie că americanii nu-şi impun idealurile în lume, cu ajutorul poeziei. Inainte ca proaspătul scandal iscat de ascultarea telefonului cancelarei Merkel să fi izbucnit, Morozov credea că lucrurile ar fi fost încă în ordine dacă administraţia Obama nu ar fi fi făcut atîta vîlvă publicitară în jurul aşa numitei „ Internet Freedom Agenda”. Departamentul de Stat s-a angajat împotriva cenzurii şi supravegherii în internet. După cele întîmplate, această luptă pare a fi fost doar un simulacru.