România, restantă la PNRR și cu bani blocați

Guvernul României are o lună la dispoziție să ofere explicații pentru neîndeplinirea a două dintre jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență, situație pentru care Comisia Europeană are opțiunea de a suspenda parțial atribuirea banilor alocați Bucureștilor.

Conform Comisiei Europene, care a aprobat o evaluare preliminară parțial pozitivă pentru a doua cerere de plată a României, obiectivele neatinse corespunzător țin de energie. Este vorba despre semnarea contractelor privind construcția unor capacități de producție a minimum 100 MW de hidrogen verde în instalații de electroliză, respectiv pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată.

Suma blocată la Bruxelles în cazul neîndeplinirii condițiilor depășește 50 de milioane de euro, conform unor surse comunitare. „Încurajăm România să își accelereze eforturile în următoarele șase luni cu privire la cele investițiile în energie încă realizate”, este mesajul șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Fără PNRR România devine „junk”

Raportul preliminar arată că restul de 47 de jaloane stabilite au fost atinse în mod satisfăcător, la fel și cele două ținte incluse în cererea avansată în decembrie de România. Ca atare, România va primi în septembrie 2023, granturi de 1,86 miliarde de euro, la care se adaugă cea mai mare parte din împrumuturile aferente. Obiectivele asumate, despre care oficialii comunitari consideră că sunt realizate, vizează, între altele, consolidarea administrației fiscale, sustenabilitatea sistemului de pensii, modernizarea infrastructurii educației, independența sistemului judiciar și intensificarea luptei împotriva corupției, investiții pentru sprijinirea financiară a sectorului privat, tranziția verde și digitală, gestionarea apei, sprijinirea turismului și promovarea culturii sau siguranța rutieră.

Șeful Senatului, Nicolae Ciucă, anunța ieri că Parlamentul urmează să fie convocat într-o sesiune extraordinară pentru adoptarea legilor restante care blochează accesul la banii pentru dezvoltare, la începutul lunii iulie. În absența fondurilor europene, perspectiva investițională a României riscă să fie retrogradată de la nivelul de țară sigură pentru investiții, avertizează și reprezentanții Băncii Naționale. „PNRR-ul în sine este o gură de oxigen formidabilă pentru economia noastră, dacă suntem în stare s-o fructificăm. Pentru că dacă nu o fructificăm pe aceasta, cred că ne va chema junk rate în următorii doi ani. Sunt âdouă chestiuni, deficitul bugetar şi PNRR-ul”, a afirmat la începutul acestei săptămâni Eugen Rădulescu, coordonatorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din BNR.

România a încasat, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, 3,7 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, în decembrie 2021 - în ianuarie 2022, iar la 27 octombrie 2022, a mai beneficiat de 2,6 miliarde de euro. Cea de-a treia cerere de plată, pentru un total de 3,14 miliarde de euro, trebuia trimisă în aprilie dar a fost amânată pentru această vară - probabil și pentru că o treime din jaloane nu au fost încă finalizate nici la această dată. Estimarea fostului ministru al Afacerilor Europene Cristian Ghinea (USR) este că România nu va putea primi anul acesta bani din cea de-a treia cerere.