Romii: bani europeni pentru soluții locale

„Am obosit să vă dovedesc că sunt curată, că sunt deșteaptă, că sunt un bun cetățean”. Nicoleta Bițu a absolvit sociologia, la Universitatea din București, și calcă pe urmele unui mare și prematur dispărut - Nicolae Gheorghe. Își spune păsul în fața unui grup de oficiali europeni, naționali și locali, la Bruxelles, în sala în care se desfășoară summitul comunitar dedicat unei probleme pe care de abia de puțină vreme Europa a admis că o are în ansamblul ei: romii, cea mai mare minoritate de pe Bătrânul Continent și cel mai defavorizat grup etnic. „Suntem oglinda mai întunecată a sistemului și politicienilor din Uniunea Europeană”, punctează Nicoleta Bițu.

Două fațete ale prejudecăților, desprinse de la tribuna și din culoarele summitului: pe de o parte, un adevăr trist, remarcat în discursul rostit în deschidere de președintele României Traian Băsescu, și un altul remarcat de unul dintre cei mai energici tineri activiști pentru emanciparea romilor, Petre Florin Manole. „O mare parte dintre romii care s-au integrat - ingineri, profesori, medici, politicieni sau oameni de afaceri - nu își mai recunosc etnia”, a comentat șeful statului, argumentând cu neîncrederea majorității față de minoritatea roma. Pe de altă parte, organizatorii au adus, pentru a da culoare atmosferei, lăutari. „Trei prăpădiți. Așa Comisie, așa summit, așa prejudecăți”, a notat Manole, pe contul său de Facebook, unde a făcut liveblogging de la evenimentul din capitala europeană.

De altfel, din discursul președintelui Comisiei Europene, singurul detaliu esențial ieșit din tonusul electoral al mesajului transmis de Jose Durao Barroso este trimiterea la pilonul financiar pe care Uniunea îl poate folosi în perioada 2014 - 2020: „Cel puțin 80 de miliarde de euro urmează să fie investite în capitalul uman, în combaterea șomajului și incluziune socială”. De altfel, Laszlo Andor, comisarul european pentru Piața Muncii și Afaceri Sociale, care a salutat ca mare succes „introducerea problemei roma pe agenda politică a Uniunii Europene”, a punctat rolul important al comunităților locale în folosirea fondurilor europene și integrarea grupurilor defavorizate.

Același Manole a sesizat o ironie sorții: președintele României, intrat în memoria colectivă și pentru celebra replică „țigancă împuțită”, i-a criticat pe politicienii care folosesc discurs anti-romi. „Intoleranța alimentată de situații individuale (...) poate favoriza, sub impulsul retoricii anti-roma și a discursului instigator, creșterea riscului de violențe (...) Chiar la nivel european avem mulți politicieni care utilizează acest tip de discurs", le-a spus Băsescu participanților la summit.

Alături de Băsescu, la Bruxelles sunt prezenți, din România, ministrul Rovana Plumb, dar și câțiva primari, între care Lia Olguța Vasilescu sau Emil Boc. Ministrul finlandez pentru Dezvoltare Internațională Pekka Haavisto a vorbit, probabil din experiența propriei țări, despre o abordare greșită a problemei romilor: rezolvarea acesteia nu ține de bani, ci de atitudine.

La puțin timp după Băsescu și înaintea finlandezului a luat cuvântul și olandezul de origine sinti Zoni Weisz, supraviețuitor al Holocaustului, repetând și de data aceasta avertismentul pe care îl lansase și la Berlin, în fața Bundestagului, în ianuarie 2011, cu ocazia zilei comemorării victimelor nazismului: în statele Uniunii Europene, romii trăiesc încă în ghetouri, înconjurați de ziduri.