Războiul cultural Est-Vest: de care parte se află PNL?

Nu e neapărat mâna Rusiei la mijloc. Modernizarea întârziată a acestor state, complicațiile asemănătoare ale istoriei recente, prejudecățile similare și unele tradiții comune accentuează diferențele culturale dintre Est și Vest.

De aceea nu e întâmplător că la ultimul summit european, președintele român, Klaus Iohannis, alături de ceilalți 8 lideri ai statelor din Estul Europei l-au susținut pe primul-ministru maghiar, Viktor Orban, împotriva celor 17 state occidentale care și-au declarat „opoziția fermă” față de recenta lege homofobă adoptată de Ungaria. Această lege interzice „promovarea homosexualității” printre minori și impune cenzurarea filmelor, cărților, curiculei în general, în așa fel încât să dispară orice ar avea legătură sau doar ar pomeni despre relații între persoanele de același sex. 

E o piruetă pe care o face Ungaria, care era până nu foarte demult cea mai liberală țară din fostul lagăr comunist. Practic, Budapesta a dezincriminat homosexualitatea încă din anii 1960, spre deosebire de România, care cu greu a scos pedepsele penale pentru persoanele gay în 2003. Ungaria a recunoscut căsătoria între persoanele de același sex în 1996, în vreme ce parlamentarii români nu vor să audă nici măcar despre un parteneriat la care să aibă acces cei din comunitatea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transgenderi). 

Acum, însă, Ungaria se prăbușește în radicalisme de toate felurile. E culoarul găsit liber de Viktor Orban pentru a rămâne la putere. Poate că liberalii români vor să-i preia discursul în același scop. Ceea ce ignoră liderii PNL sunt asocierile premierului maghiar cu celelalte partide extremist-suveraniste din Europa și principiile lor comune. Recent, 16 partide de acest fel din UE, între care Liga Nordului, Fratelli d'Italia, Fidesz, al lui Viktor Orban, Rassemblement, condus de Marine Le Pen, şi formațiunea austriacă PPOE au semnat la Bruxelles așa-numita „Carte a valorilor europene”. În acest document, „familia este unitatea fundamentală a națiunilor”, iar cooperarea între statele UE „ar trebui să se bazeze pe tradiții” și pe „respectul pentru moștenirea iudeo-creștină a Europei”.

Întâmplător sau nu, PNL afișează aceleași idealuri. „Noi suntem un partid care este născut din fibra poporului”, declară Ludovic Orban, ca și cum l-ar cita pe argentinianul Juan Domingo Peron, părintele populiștilor. Înaintează pe această pojghiță subțire spre tizul său maghiar și spune mai departe că liberalii „trebuie să fie puternic legați de biserică”, „să promoveze morala creştină ca fundament al moralei publice”, să sprijine „toate valorile tradiționale”, cum sunt „familia, biserica, satul, comunitatea”.

Acest tip de discurs nu face parte neapărat din bătălia pentru fotoliul de șef al PNL, care se va decide la toamnă și care îi are ca protagoniști pe șeful partidului, Ludovic Orban, și pe șeful guvernului, Florin Cîțu. Primul ministru merge pe același drum și a votat de curând împotriva ideii de educație sexuală, iar președintele Klaus Iohannis s-a aflat pe aceeași baricadă când a refuzat la summit-ul de la Bruxelles să fie alături de liderii europeni occidentali împotriva legii ambigue votate pe 15 iunie la Budapesta, care asociază minoritățile sexuale cu pedofilii.

Europa de Est nu se poate sincroniza cu Vechea Europă, iar legea homofobă dorită de Viktor Orban a împărțit UE pe linia de demarcație a celor două vechi blocuri ideologice de dinainte de 1989. Nu e clar dacă asistăm la un război cultural sau dacă în subsolurile estice există încă forțe tectonice care nu înțeleg sensul progresului. În statele foste comuniste, mulți lideri politici ajunși la putere vor să controleze viețile private ale cetățenilor lor și cred că alianța cu bisericile ar putea să le asigure legitimitatea necesară și menținerea la putere.

Acești lideri confundă, însă, timpul trecut cu cel prezent, fără să întrezărească viitorul. E adevărat că 60% dintre români sunt gata să voteze un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională, dar în același timp o cercetare recentă scoate la iveală că 56% din cei cu vârste între 18 și 34 de ani, segmentul adulților tineri din România, consideră că familiile de același sex au nevoie de o formă de protecție legală, fie prin căsătorie (42%), fie prin parteneriat civil (14%).

Românii au luat-o demult înaintea elitelor politice și această falie se adâncește de la an la an. Mizând pe temele fluturate de AUR și de alți radicali europeni, președintele Iohannis și liberalii ar putea rata nu numai pariul sincronizării cu Vestul, ci și statura de partid mare.