Războiul a ajuns la 200 de metri de teritoriul României

Sătenii de pe malul românesc al brațului dunărean Chilia se tem că drone rătăcite ar putea traversa granița ucraineană. Reporterii agenției Reuters au ajuns în satul de pescari Plauru, situat vis-a-vis de portul ucrainean Izmail, pe care armata rusă îl bombardează pentru a distruge infrastructura prin care Kievul transferă către România cerealele pe care nu le mai poate exporta maritim prin propriile ieșiri la Marea Neagră.

O astfel de dronă ar fi căzut deja pe malul românesc, susțin oficiali ucraineni dar și administratorii proiectului de cartografiere cibernetică GeoConfirmed.org. „Este foarte probabil ca o dronă Shahed să se fi prăbușit în România, după ce a fost lovită de apărarea antiaeriană ucraineană”, au comunicat analiștii de la respectivul site, care au oferit și coordonatele GPS exacte ale locului impactului. Ar fi vorba despre un teren agricol din apropiere de satul Plauru. Despre același model de dronă a vorbit anterior și purtătorul de cuvânt al diplomației de la Kiev. La București, dimpotrivă, autoritățile, până la cel mai înalt nivel, al președintelui Klaus Iohannis, neagă că teritoriul românesc ar fi fost atins, chiar și accidental, de tehnica de război a Rusiei. 

Un mort, silozuri și macarale distruse

Între timp, amplasamentele fluviale comerciale de pe malul stâng, ucrainean, sunt sistematic vizate de armata rusă. În unele locuri, distanța dintre cele două maluri, ucrainean și românesc, ale Dunării scade până la circa 200 de metri. Azi noapte au fost raportate distrugeri și chiar pierderi de vieți în districtul Izmail. Un lucrător agricol, posibil angajat al unei astfel de instalații de depozitare sau de încărcat barje cu cereale, ar fi fost rănit în raidul din noaptea de 5 spre 6 septembrie 2023 și ar fi murit la spital, conform oficialilor regionali.

Martori de pe malul drept, românesc, al Dunării au filmat cadre surprinse în timpul nopții în zona portului Chilia, lovit, în premieră, de drone. Atacul ar fi fost lansat cu aparate de producție iraniană. Și la Reni, orașul de pe malurile Dunării situat în punctul de întâlnire a Ucrainei cu Moldova și România, ar fi căzut din nou proiectile rusești.

Izmail și Reni - și, mai recent, Chilia Nouă - au devenit ținte predilecte pentru Moscova în ultimele săptămâni, după ce Kremlinul a decis, în iulie, să nu mai permită culoarul de export a cerealelor ucrainene prin Marea Neagră. Sunt vizate silozuri și instalații de încărcat barje. Odată cu suspendarea înțelegerii mediate de ONU și Turcia, Kievul a optat pentru cel mai rentabil traseu alternativ, anume canalele fluviale care traversează România. Cu toate acestea, capacitatea de transfer este limitată și nu va permite livrarea aceluiași volum de marfă pe care Ucraina îl putea livra direct din porturile ei maritime. În total, Ucraina exportă - fluvial, feroviar și rutier - până la trei milioane de tone de cereale lunar, jumătate din volumele trimise pe piețele lumii înainte de război.

La Kiev a ajuns șeful diplomației americane, Antony Blinken, pentru discuții cu președintele Volodimir Zelenski și cu ministrul de Externe Dmitro Kuleba. În orele dinaintea sosirii oficialului de la Washington, capitala Ucrainei a fost ținta unui nou raid rusesc, care ar fi fost respins de apărarea antiaeriană. Explozii puternice au fost auzite în jurul orei locale 6.