Să zburăm cu avionul sau nu?

Tânăra activistă pentru protecția mediului, Greta Thunberg, din Suedia, nu zboară niciodată cu avionul. Chiar și la summitul pentru climă al Națiunilor Unite, de la New York, din septembrie, are de gând să traverseze Atlanticul cu vaporul. Și, cu toate că Greta oferă un exemplu pentru călătoritul sustenabil, trendul este cu totul altul: traficul aerian crește în continuu. La nivel mondial, călătoriile cu avionul au crescut cu o treime între anii 2009 și 2014. Peste 3 miliarde de oameni s-au urcat în avion în această perioadă, în fiecare an. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în Asia.

Votăm ecologiștii și zburăm în vacanță?

Lucrurile nu se vor schimba nici pe viitor: în Germania, Centrul Federal pentru Aeronautică prognozează o creștere de până la 175 milioane de pasageri pe an, până în 2030. În 2014 erau încă 105 milioane.

Este surprinzător, dacă ne gândim la faptul că fiecare al cincilea german a votat ecologiștii la alegerile europarlamentare din mai, iar conform unui studiu actual al Ministerului Federal al Mediului, peste două treimi dintre cei chestionați au spus că protecția mediului este un subiect deosebit de important. Dar, când vine vorba despre călătorii, conștiința cu privire la mediu pare să dispară.

"Zburăm numai o dată la doi-trei ani"

Înainte de masă, pe aeroportul Köln-Bonn. Destul de liniștit; mai e până la orele de vârf. Piet, în vârstă de 30 de ani, și Claudia, în vârstă de 29 de ani, zboară la Salonic, în Grecia, pentru o săptămână. Nu are conștiința încărcată, spune Piet. ”Zburăm numai la doi-trei ani. În plus, aceasta este luna noastră de miere.”

La sosiri, Serghei îl așteaptă pe verișorul său. ”Eu zbor de vreo patru-cinci ori pe an”, spune studentul, originar din Cehia. La urma urmei, vrea să vadă cât mai mult din această lume, iar cu avionul ajungi cel mai repede. Și cum rămâne cu clima? ”Ah, pe undeva totul e rău pentru climă”, spune Serghei. 

Un sondaj Emnid arată că în Germania, 20 la sută dintre pasageri preferă avionul pentru vacanța de vară, 36 la sută aleg mașina, iar 7 la sută călătoresc cu trenul.

Compensare pentru CO2 - ajută la ceva?

Cine dorește, poate să compenseze pentru emisiile de dioxid de carbon produse prin folosirea mașinii sau a avionului. Organizații cum ar fi ”myclimate” sau ”atmosfair” calculează câte noxe produce un călător pe o anumită rută, folosind un anumit mijloc de transport, și câți bani ar fi necesari pentru a compensa aceste emisii, de pildă prin finanțarea surselor de energie regenerabilă în țările în curs de dezvoltare.

Conform Agenției Germane pentru Mediu (UBA), consumul de CO2 pe cap de locuitor ar trebui să fie în Germania de cel mult o tonă pe an, pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade. Piet și Claudia produc împreună, prin zborul la Salonic și înapoi, peste 1,4 tone CO2. Prețul recomandat pentru compensare în cazul acestei rute ar fi în jur de 34 euro. 

Serghei, studentul din Cehia, nu a plătit până acum nicio compensație pentru zborurile sale. ”Poate mai târziu, când voi câștiga mai mulți bani.” Uniunea pentru Protecția Naturii și Climei din Germania (BUND), se bucură când cineva plătește compensația de bunăvoie. Arne Fellmann, expert în politici de trafic la acest NGO, are însă dubii: ”Întâi emiți CO2, apoi compensația se petrece doar pe hârtie. Iar în timp ce efectele asupra climei în urma zborurilor cu avionul se petrec imediat, măsurile de protecție a climei trebuie concepute corect și gândite pe termen lung, pentru a avea efect.” Cu alte cuvinte, nu fiecare proiect prin care se ridică, de pildă, o elice eoliană, este într-adevăr un proiect de mediu.

Subvenții de la stat pentru distrugerea climei prin călătorii

Nu numai BUND, ci și Agenția Federală pentru Mediu (UBA) cer ca actualele scutiri de taxe pentru zboruri să fie anulate. În Germania, ca și în alte state europene, companiile aeriene nu plătesc taxe pentru kerosen. Conform UBA, Germania a pierdut prin aceste scutiri peste 7 miliarde de euro în anul 2012. În prezent, suma ar fi mult mai mare, în contextul traficului aerian mult mai dens. 

Printr-o taxă pe kerosen, s-ar putea consuma în Europa anual 16,4 milioane tone de CO2 mai puțin, arată un studiu al Comisiei Europene. La câteva săptămâni după publicarea acestui studiu, Franța a declarat că susține introducerea unei taxe pe zboruri.

Combustibil din apă, CO2 și curent

Înapoi la aeroportul Köln-Bonn. Rambhaskar și Ashrekha zboară astăzi împreună cu copiii la Veneția. ”La Paris am mers cu autobuzul. Dar să călătorești cu copii mici 18-20 de ore până în Italia nu merge”, povestește Rambhaskar, capul familiei indiene de la Köln. Acesta speră că și companiile aeriene vor întreprinde câte ceva, astfel încât zborurile să fie mai puțin dăunătoare mediului.

Într-adevăr, compania Lufthansa Systems, de pildă, analizează care ar fi rutele mai puțin dăunătoare pentru mediu. Altele lucrează la înlocuirea petrolului cu variante mai sustenabile. ”Power to Liquid”, PtL, așa se numește sistemul. Cu ajutorul curentului electric regenerabil se obține prin electroliză hidrogen lichid din apă. Apoi, prin adăugarea de CO2 din aer se obține combustibil sintetic. Există deja firme în Germania, Olanda și Norvegia, care se ocupă cu producerea acestui tip de combustibil. 

Speranțe deșarte?

Problema este că petrolul sintetic este cu 1-2 euro mai scump decât petrolul fosil. Dar pe termen lung, prețul va scădea la sub un euro pe litru. Acest lucru depinde și de cantitățile în care se va produce energia regenerabilă.

În timp ce atât UBA, cât și BUND văd în kerosenul sintetic o soluție de viitor, rețeaua internațională pentru protecția climei, ”Stay Grounded”, este încă sceptică. Anne Kretschmar, de la filiala din Germania, spune că va mai trece mult timp până ca prin procedura PtL să poată fi produs destul combustibil. 

"Stay Grounded" dorește, așadar, o schimbare structurală a conceptului de mobilitate. ”Programele de fidelizare ale companiilor aeriene trebuie desființate.” Nu e corect, spune aceasta, să se lucreze numai la taxe pentru zboruri. Organizația propune prețuri diferențiate pentru pasageri. ”Oamenii care zboară numai o dată pe an să plătească mai puțin pe un billet decât cei care parcurg ruta de 10 ori”. 

În plus, rețeaua europeană de căi ferate ar trebui extinsă și de asemenea introduse mai multe trenuri de noapte. Și în alte domenii e nevoie de o schimbare de paradigmă, susține organizația. De pildă, angajatorii ar trebui să ia în considerare timpul de călătorie până la serviciu, pentru că naveta cu un mijloc de transport sustenabil ar dura mai mult. 

În Suedia, unde a început această mișcare pentru climă, a intrat în limbajul popular cuvântul ”flygskam” (”rușinea de a zbura”). Conform Căilor Ferate Suedeze, SJ, călătoriile cu trenul au crescut iarna trecută cu 21 la sută, în timp ce numărul zborurilor interne a scăzut considerabil. La zborurile internaționale, cuvântul suedez ”flygskam” nu prea are succes. Numărul pasagerilor a crescut ușor anul trecut.