Scurt istoric al Premiilor Nobel pentru Medicină
Din 1901, an în care a fost acordat primul Premiu Nobel pentru Medicină, s-au înregistrat progrese enorme.
2014: Cum ne orientăm
Prestigioasa distincţie revine în 2014 cercetătorilor John O'Keefe (deţinător al ambelor cetăţenii - americană şi britanică) şi cuplului norvegian May-Britt şi Edvard Moser. Aceştia au descoperit celulele care fac posibilă orientarea noastră în spaţiu - un fel de GPS situat în creierul uman.
1902: Malaria, răspândită de ţânţari
Britanicul Ronald Ross a descoperit că ţânţarii sunt cei care transmit boala infecţioasă în regiunile tropicale. El a demonstrat că paraziţi ai ţânţarului anofel provoacă malaria. Şi astăzi se înregistrează anual aprox. 300 de milioane de cazuri de îmbolnăvire, în urma cărora mor până la trei milioane de oameni. Datorită descoperirii lui Ross a putut fi elaborată o medicaţie eficientă.
1905: Bacilul Koch
Medicul şi bacteriologul german Robert Koch a intrat în istorie ca descoperitor al "bacilului tuberculozei". TBC e în continuare o boală infecţioasă răspândită la nivel mondial şi poate fi combătută doar printr-un tratament riguros şi de durată cu antibiotice. Între timp există pe piaţă şi un vaccin care-i protejează pe copii dar nu şi pe adulţi.
1912: Transplant de organe
Alexis Carrel a fost răsplătit cu Premiul Nobel pentru studiile sale în domeniul chirurgiei, în special a celei vasculare. Chirurgul francez s-a evidenţiat prin cercetări vizând transplantul de ţesuturi şi organe. El a descoperit şi modul în care organele pot fi păstrate pentru o vreme în afara corpului uman. În prezent, aprox. 100.000 de organe sunt transplantate anual.
1924: Să asculţi bătăile inimii...
Olandezul Willem Einthoven a realizat prima electrocardiogramă. Lui i se datorează faptul că EKG-ul a putut fi utilizat, aşa cum se întâmălă şi astăzi, în spitale sau cabinetele medicale. Cu ajutorul electrocardiografului se studiază fenomenele bioelectrice pe care le produce inima în timp ce bate. Metoda este astăzi foarte folosită în întreaga lume.
1930: Grupele sanguine
Austriacul Karl Landsteiner şi-a dat seama că nu funcţionează mereu amestecul de sânge de la persoane diferite. Apoi a înţeles şi de ce. Anume din cauza grupelor sanguine - A, B şi O (pe care el a numit-o C). Mai târziu, alţi cercetători au descoperit şi grupa AB.
1948: O otravă contra ţânţarilor
Paul Hermann Müller a constatat efectul nimicitor al insecticidului DDT asupra insectelor, fără a pricinui însă daune serioase sănătăţii omului. Aşa pot fi distruşi şi ţânţarii care transmit malaria. DDT-ul a devenit unul din cele mai vândute insecticide pe piaţa internaţională. Până când s-a văzut că are efecte negative asupra mediului, fiind în special dăunător pentru păsări.
2008: Cancer cauzat de viruşi
Datorită medicului şi cercetătorului german Harald zur Hausen ştim astăzi că virusul HPV (Human Papilloma Virus) poate provoca femeilor cancerul de col uterin. Aşa a putut fi elaborat un vaccin preventiv.
2010: Copiii din eprubetă
Robert Edwards a fost distins cu Premiul Nobel pentru descoperirrea fertilizării in vitro (FIV). Primul copil conceput în eprubetă s-a născut în 1978 la Londra. Între timp peste 5 milioane de bebeluşi se nasc anual în urma unei fertilizări in vitro.
2013: Mecanismul traficului intracelular
Premiul Nobel pentru Medicină a revenit, anul trecut, germanului Thomas Südhof şi americanilor James Rothman und Randy Schekman. Ei au reuşit să desluşească sistemul care reglează traficul intracelular. Atunci când acest sistem nu funcţionează cum trebuie pot surveni diferite boli, precum Alzheimer, Parkinson sau chiar diabetul.