Securitatea în internet şi limitele suveranităţii tradiţionale

Presa şi publicul nu au avut acces în sală. Dar discuţiile, centrate pe criminalitatea online şi pe limitele cyber-libertăţii, au fost transmise, în direct, pe internet.

Marea Britanie oferă statelor interesate, organizaţiilor şi companiilor un pachet de măsuri în şapte puncte, încadrat în limitele dreptului internaţional, a explicat gazda reuniunii, şeful diplomaţiei de la Londra, William Hague. Ar fi vorba, a precizat politicianul britanic, despre un cod de reglementare pe care ar putea fi dispuşi să-l accepte şi criticii intervenţiilor guvernamentale în internet.

Să crezi în instituţiile statului?

Scepticismul este alimentat de ideile vehiculate recent, în Europa, de către politicienii ce reacţionaseră la tensiunile izbucnite la Londra, în august. Peisajul legislativ descris atunci aducea a îngrădire a limitelor libertăţii de exprimare.

Într-o scrisoare adresată lui Hague şi transmisă acestuia luni, înainte de conferinţă, o serie de personalităţi şi activişti din lumea internetului aminteau că însuşi şeful Executivului britanic, David Cameron, se pronunţase recent pentru limitarea accesului la reţele sociale, o afirmaţie primită cu laude tocmai la Beijing.

E drept, Cameron a retractat, ulterior, cele spuse. "Când vorbim despre dictaturi de pe undeva de prin lume, suntem rapizi în a judeca lucrurile în alb şi în negru. Când, însă, în joc este stabilitatea noastră occidentală, libertatea de exprimare nu ne mai pare aşa de importantă", a comentat John Kampfner, şeful grupării „Index on Censorship“, solicitând reguli identice pentru toate naţiunile.

Kampfner şi colegii săi au mai atras atenţia şi asupra derapajelor instituţiilor statului în exercitarea dreptului lor de a supraveghea mai intens conexiunile la internet sau datele din online ale anumitor indivizi.

Secretarul american de Stat Hillary Clinton s-a aflat pe lista invitaţilor şi confirmase prezenţa - dar a fost obligată, din raţiuni de sănătate, să se rezume la a transmite doar un mesaj. Siguranţa online este una dintre temele asupra cărora Clinton revine deseori şi obişnuieşte să invoce libertatea de exprimare în spaţiul virtual făcând trimitere la ideile şi conceptele formulate şi fundamentate de părinţii fondatori ai Statelor Unite.

Din acest punct de vedere, oficialul american se apropie de activiştii pentru cyber-libertăţi - dar numai până acolo de unde încep să fie definite limitele suveranităţii tradiţionale a statului.

Libertatea cenzurii

Dacă în ce priveşte ţările occidentale mai este loc de negociat sau presat public asupra guvernelor, există, mai spre răsărit, China şi Rusia, state puternic dezvoltate tehnologic şi conduse de regimuri autoritare, care instituie filtre pentru a obstrucţiona comunicarea şi practică supravegherea a tot ceea ce circulă pe internet. Executivul britanic nu pune la îndoială rapoartele ce vorbesc despre atacuri cibernetice şi care plasează cele două regimuri, de la Moscova şi Beijing, în fruntea "războinicilor".

Între timp, ambasada Rusiei în Marea Britanie a publicat, pe propia pagină de web, un "concept de securitate informatică internaţională". Moscova pledează pentru respectarea "suveranităţii", pentru "măsuri naţionale de siguranţă cibernetică" - altfel spus, pentru libertatea cenzurii şi a filajului. Propunerile ruseşti sunt susţinute de China, Tadjikistan şi Uzbekistan şi au fost, ca atare, avansate la Naţiunile Unite. În plus, Beijingul reclamă presiunile politice inacceptabile exercitate în numele libertăţii de exprimare.

Astfel de regimuri autoritare sunt, într-adevăr, tema preferată de discuţie a celor ce participă la dezbateri despre libertatea şi securitatea în online. Dar dincolo de cenzură, unii au probleme mult mai grave. În Yemen, de exemplu, reţelele de socializare nu au fost blocate - dar capitala ţării are curent numai două ore pe zi.

Autori: Cyrus Farivar / Cristian Ştefănescu
Redactor: Petre M. Iancu