Sondaj: 85 la sută din germani sunt neliniştiţi

Guvernul german vrea să contracteze noi datorii în valoare de 200 de miliarde de euro, pentru a compensa preţul încălzirii şi curentului electric. O umbrelă de protecţie, potrivit cancelarului Olaf Scholz. Dar marele anunţ nu a fost până acum urmat de fapte. Imaginea este următoarea: guvernul ţine umbrela în mână dar încă nu o deschide fiindcă nu este clar cum ar urma să funcţioneze. 

Inflaţia face traiul zilnic tot mai costisitor iar preţul energiei pare imposibil de plătit. Aceasta îi nelinişteşte masiv pe cetăţeni. De la invazia rusă în Ucraina ei au oricum sentimentul că se află în plină criză şi mai mult de jumătate din ei consideră că politicienii aflaţi la putere nu oferă un răspuns potrivit chestiunilor presante. Aceasta rezultă din sondajul actual ARD-Deutschlandtrend, realizat de institutul demoscopic infratest-dimap, la solicitarea televiziunii publice germane. 

În prezent doar 11 la sută din germani au motive pentru a privi cu optimism spre viitor. 85 la sută sunt neliniştiţi, iar acesta este un record negativ în întreaga istorie a sondajului Deutschlandtrend. Concomitent, a crescut nemulţumirea faţă de politica guvernamentală. Doar 29 la sută din cei chestionaţi s-au declarat mulţumiţi de activitatea coaliţiei compuse din social-democraţi (SPD), ecologişti (Bündnis 90 / Die Grünen) şi liberali (FDP). Aceasta se reflectă şi în intenţiile de vot: dacă mâine ar avea loc alegeri parlamentare, actuala coaliţie "semafor" nu ar mai avea majoritate. 

Dacă anul trecut, în ciuda pandemiei, 59 la sută din germani s-au declarat mulţumiţi cu situaţia lor economică, astăzi doar 20 la sută mai susţin acelaşi lucru. Mai grav, 53 la sută din cei cu drept de vot se aşteaptă ca situaţia lor economică să se înrăutăţească suplimentar până la sfârşitul anului. Numai 12 la sută din cei chestionaţi cred, dimpotrivă, într-o ameliorare. 

Aproape fiecare al cincilea german se teme că-şi va pierde locul de muncă. În rândul persoanelor chestionate cu venituri mici, procentul este mult mai mare, de 42 la sută. Mai mult de jumătate din cetăţeni sunt îngrijoraţi că, pe fundalul  scumpirilor galopante, nu-şi vor mai putea plăti facturile. 

Şi evoluţia războiului din Ucraina îi îngrijorează pe germani. 59 la sută din cei chestionaţi se tem că Germania ar putea fi atrasă nemijlocit în război. Este o îngrijorare pe care o exprimă mai ales simpatizanţii formaţiunii populiste de dreapta Alternative für Deutschland (AfD) şi ai formaţiunii de stânga Die Linke (68 şi respectiv 71 la sută), dar pe care o împărtăşesc şi mai bine de jumătate din alegătorii creştin-democraţilor (56 la sută) şi ai social-democraţilor (51 la sută). 

Războiul a izbucnit cu mai bine de şapte luni în urmă. Guvernul german sprijină militar Ucraina, dar evită să-i livreze armament greu. 47 la sută din cei chestionaţi (cu patru la sută mai mulţi decât în iunie) sunt încredinţaţi că este bine aşa, pentru a nu provoca Rusia. 43 la sută consideră că, dimpotrivă, guvernul ar trebui să fie mai dur în raport cu Rusia. În timpul verii, jumătate din cei chestionaţi solicitau acelaşi lucru. 

O diferenţă majoră se vădeşte aici între estul şi vestul Germaniei. În vest 47 la sută sunt pentru o atitudine dură faţă de Rusia şi 44 la sută pledează pentru reţinere. În est 60 la sută îşi doresc reţinere şi doar 31 la sută ar saluta acţiuni mai dure. 

Germanii sunt divizaţi şi în privinţa sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse. În august 34 la sută le salutau, dar acum doar 31 la sută consideră că sunt justificate. 36 la sută (-1 la sută faţă de luna august) cer sancţiuni şi mai aspre, în vreme ce procentajul celor care le consideră exagerate a ajuns la 24 la sută (cu 3 la sută mai mult decât în august). 

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a decretat o mobilizare parţială şi vrea să trimită 300.000 de rezervişti în plus pe front. Ruşii se tem însă că lucrurile nu se vor opri aici. Pentru a scăpa de trimiterea pe front mii de ruşi apţi pentru luptă încearcă să fugă peste graniţă. ARD-Deutschlandtrend a pus întrebarea dacă Germania ar trebui să-i primească în ţară. 54 la sută din cei chestionaţi au răspuns că sunt pentru, 35 că sunt împotrivă. 

Pe fundalul crizei multiple actuale, sociologii au întrebat şi ce atitudine au cetăţenii faţă de sistemul politic din Germania. Fundamental, oamenii au mare încredere în democraţie. Majoritatea germanilor cu drept de vot din vest şi 75 la sută din cei din est îl preţuiesc ca pe o bună formă de guvernare. 

Dar în prezent doar 51 la sută din cetăţenii din vest şi 35 la sută din cetăţenii din est sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în Germania. În 2020, două treimi din ei se declarau încă mulţumiţi. Germanii văd primejdii mai ales în plan intern. Fiecare al cincilea se teme de o recrudescenţă a extremismului şi populismului de dreapta. Fiecare al zecelea reclamă inechitatea socială existentă, la fel de mulţi consideră că politicienii au pierdut simţul realităţii şi iau decizii greşite.