Spotmedia: Arma cu două tăișuri a Moldovei

Pentru prima oară în ultimele trei decenii, Moldova are posibilitatea, în sfârșit, să scape de influența rusă. Dar acest pas implică o problemă spinoasă: trebuie să facă asta fără a declanșa o criză umanitară pentru proprii cetățeni din Transnistria, se arată într-o analiză publicată de Politico.

De la declararea independenței, în anii '90, Moldova a rămas captivă într-un conflict înghețat cu Moscova privind soarta Transnistriei, regiunea separatistă din estul țării susținută de Kremlin, cu peste un sfert de milion de locuitori.

Confruntarea dintre Chișinău și Tiraspol a fost tensionată, dar legătura cu Rusia nu s-a rupt din cauza unui interes puternic: Moldova primește energie rusească la preț redus prin Transnistria, care încasează în schimb sute de milioane de euro pe an. Legătura economică i-a permis Rusiei să păstreze controlul asupra fâșiei strategice situate de-a lungul graniței cu Ucraina, acolo unde sunt staționate trupele ruse, în ciuda obiecților Chișinăului.

Această dinamică e pe cale să se schimbe. În ultimii ani, sub mandatul președintelui său pro-european Maia Sandu, Moldova a făcut pași deciși către integrarea europeană. Bruxelles-ul a oferit milioane de euro și mai multe legături către sursele sale de energie, în cadrul unui proces de mai mulți ani pentru pregătirea de aderare la UE a țării, una dintre cele mai sărace din Europa.

"Moldova nu mai este dependentă de Transnistria. Cumpărăm gaz de pe piața internațională. Pe partea de electricitate, construim linii de înaltă tensiune pentru a ne conecta cu România", a spus pentru publicația citată Mihai Popșoi, ministrul moldovean de Externe.

Tranziția energetică spre Europa e o problemă pentru Transnistria, dar și pentru guvernul de la Chișinău. Oprirea plăților către Tiraspol ar duce la prăbușirea bugetului regimului separatist și ar lăsa sute de mii de localnici fără venituri și fără servicii de bază.

"Elitele din Transnistria știu deja că noi cumpărăm curent din regiune nu pentru că suntem nevoiți, ci pentru că alternativa este să aruncăm regiunea într-o criză umanitară", a spus într-un interviu ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov.

Cu toate acestea, oficialii de la Chișinău sunt hotărâți: e timpul să pună capăt blocajului care durează de mai multe generații. "Există un impuls puternic acum pentru ca noi să reintegrăm țara în mod pașnic. Rezolvarea conflictului înseamnă reintegrare deplină și preluarea de către Moldova a controlului asupra granițelor sale suverane", a spus Popșoi, care a fost numit ministru de Externe în ianuarie.

Moldova a cumpărat energie și a primit și separatism

La peste 30 de ani de la declararea independenței Moldovei, Rusia menține 1.500 de militari în Transnistria. Cu timpul, Tiraspolul și-a creat propriile forțe armate, servicii publice și sistem de pensii - toate finanțate din vânzările de energie rusească ieftină către Moldova.

"Toată regiunea este dependentă ca de droguri de gazul gratis", a spus Parlicov.

Moldova a fost mult timp prinsă în lațul energiei ieftine. Centrala de la Cuciurgan, deținută de Rusia în Transnistria este cea mai importantă sursă de energie pentru Moldova, furnizând aproximativ patru cincimi din necesarul țării în schimbul a sute de milioane de euro pe an. Moldova depinde și de rețelele de înaltă tensiune din Transnistria, ceea ce le conferă regiunii separatiste și Rusiei o pârghie mai puternică.

"Partea bună pentru ruși a fost că, luând energie electrică din regiunea transnistreană, finanțam practic separatismul în propria noastră țară", a ilustrat Parlicov situația.

Însă Uniunea Europeană a schimbat acest calcul. În ultimii ani, Bruxelles-ul a oferit Moldovei zeci de milioane de euro pentru construirea de infrastructură și a întărit legătura Chișinăului cu rețelele energetice europene, compensând costurile de achiziție din alte părți.

Asta înseamnă că Moldova nu mai trebuie să cumpere gazul Transnistriei, ceea ce ar putea provoca probleme serioase statului separatist. Tiraspolul a folosit accesul la veniturile avantajoase din combustibil și electricitate rusești pentru a construi un sector industrial care s-ar prăbuși practic peste noapte dacă Moldova ar întrerupe plățile.

Chișinăul e conștient, însă, de faptul că distrugerea motorului economic al Transnistriei i-ar afecta grav pe oamenii care trăiesc acolo, aceiași oameni pe care dorește să-i reintegreze în societatea moldovenească. "Vorbim de aproape 300.000 de oameni, aproape toți sunt cetățenii noștri și ei au nevoie de servicii de bază", a spus Parlicov.

Este o dilemă care planează asupra dorinței de integrare occidentală a Maiei Sandu. De la venirea sa la putere în 2020, Moldova a făcut progrese în combaterea corupției, reformarea instituțiilor publice și întărirea statului de drept. Pentru aceste eforturi, țara a obținut statutul de candidat UE anul trecut, iar negocierile pentru aderare sunt în curs.

Cu toate acestea, persistă întrebările cu privire la capacitatea Moldovei de a adera la UE cu un conflict separatist nerezolvat și cu trupele rusești staționate pe teritoriul său. Politicienii europeni au subliniat în mai multe rânduri că mai întâi trebuie rezolvată chestiunea transnistreană. Liderii moldoveni au făcut apel la Bruxelles să nu lase Moscova și acoliții săi să decidă soarta Moldovei.

Scăderea fluxului de numerar al regiunii separatiste prin încetarea monopolului energetic oferă o șansă de a vindeca diviziunile țării și de a se alătura blocului ca o singură națiune. "Rezolvarea problemei energetice cu Transnistria ar fi un pas major înainte. Însă va fi suficient pentru ca Transnistria să se integreze încet, dar constant în țară?", arată Viola von Cramon-Taubadel, europarlamentar german și membru al comisiei de afaceri externe a Parlamentului European.

Citiți articolul integral AICI.