T. Baconschi: De ce trebuie îndreptată data Paștelui
25 aprilie 2023Avem datoria de a nu transforma Ortodoxia românească într-un bloc filetist, neo-legionar, cu note anti-occidentale, nostalgic-comuniste și pro-putiniste, afirmă ambasadorul și scriitorul Teodor Baconschi, unul dintre inițiatorii apelului public către Sfântul Sinod al BOR și Adunarea Națională Bisericească pentru unificarea datei Paștelui. Apelul a fost semnat până luni seara de aproape 6.000 de persoane.
„Dacă nu vor fi deturnate de urletele unei facțiuni talibane (care ’predică’, pe placul FSB, RO-exit) dezbaterile prilejuite de petiția noastră vor îmbogăți inteligența dreptei credințe și vor testa maturitatea istorică a comunității ortodoxe din România euro-atlantică”, consideră Teodor Baconschi.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, dl Baconschi a explicat că „în 1948, la Moscova, la ordinul lui Stalin, bisericile ortodoxe au fost forțate să țină Paștele pe stil vechi (…) Stalin era deja angajat în Războiul Rece și dorea ca sateliții URSS să-i țină isonul”.
„Nu putem celebra la nesfârșit Crăciunul după calendarul îndreptat și Paștele pe stil vechi, cum facem în prezent. Calendarul gregorian e cel corect din punct de vedere astronomic. Dacă n-am îndrepta după acest criteriu obiectiv data Paștelui, am ajunge cândva să sărbătorim Învierea Domnului prin toamnă!
Și milioanele de români din diaspora sunt victimele acestui sistem hibrid”, a arătat Teodor Baconschi.
Ați lansat un apel public către Sfântul Sinod al BOR și Adunarea Națională Bisericească să facă demersuri intense pentru a convinge restul bisericilor ortodoxe pentru ca Paștele să fie sărbătorit de toți creștinii în același timp (aici integral). De ce?
N-ar trebui să uităm că Biserica e formată din cler și popor. Mirenii au nu doar dreptul, ci și datoria de a întreține un dialog dinamic în comunitatea eclezială.
Cu atât mai mult intelectualii, care nu sunt – cum spun unii – doar ”apropiați de Biserică”. Ei sunt ”mădulare” ale Bisericii, asemenea tuturor creștinilor, care au primit botezul, se spovedesc, se împărtășesc, participă la viața liturgică și lucrează pentru binele comun, căutând să urmeze, după putința fiecăruia, modelul absolut întruchipat în Iisus Hristos. Sf. Apostol Petru (I Petru, 2, 5) îi numește pe discipolii Domnului ”pietre vii”: ne propunem să fim vii, nu doar pietre.
De ce tocmai acum, aparent din senin?
Demersul nostru nu e deloc subit, ci se înscrie în logica dialogului inter-ortodox și inter-confesional pentru unificarea datei Paștelui.
De mai mulți ani, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol discută pe această temă cu Vaticanul și șefii diverselor biserici protestante (de pildă, cu anglicanii), pentru a ajunge la o formulă de concordie până în 2025, când se vor aniversa 1.700 de ani de la Sinodul I Ecumenic, ținut la Niceea.
Ne-am dori ca BOR să participe cât mai activ și deschis la acest demers de bun simț creștinesc.
De unde vine decalajul actual între Paștele catolic și cel ortodox, mai ales că nici măcar nu este fix, de cele mai multe ori o săptămână, uneori două, după cum sunt ani în care data este comună?
Problema unificării calendarului nu are nicio dimensiune doctrinară. Nu atinge cu nimic fondul învățăturii ortodoxe.
După Marea Unire, în 1919, statul român a trecut la calendarul gregorian, valabil în toată Europa și în restul lumii. Românii din Transilvania respectau calendarul îndreptat din 1590, iar cei din Bucovina, din 1773.
În 1924 – la un an după o reuniune pan-ortodoxă ținută la Constantinopol - BOR a adoptat de asemenea calendarul îndreptat, numai că în 1927 s-a revenit pe stil vechi.
În 1948, la Moscova, la ordinul lui Stalin, bisericile ortodoxe au fost forțate să țină Paștele pe stil vechi: calendarul gregorian nu mai era corect astronomic (cum e și azi), ci ”occidental”. Or, Stalin era deja angajat în Războiul Rece și dorea ca sateliții URSS să-i țină isonul.
De ce data Paștelui catolic este cea corectă? Cu alte cuvinte, se întreabă unii credincioși, de ce să nu vină catolicii după ortodocși?
Mi se pare puerilă treaba aceasta cu ”cine are dreptate” și ”cine se ia după cine”. Calendarul gregorian e cel corect din punct de vedere astronomic. Dacă n-am îndrepta după acest criteriu obiectiv data Paștelui, am ajunge cândva să sărbătorim Învierea Domnului prin toamnă!
Nu putem celebra la nesfârșit Crăciunul după calendarul îndreptat și Paștele pe stil vechi, cum facem în prezent.
La peste un secol de la Marea Unire, o asemenea inconsecvență îi desparte din nou pe românii de diferite confesiuni, în loc să le prilejuiască o comună bucurie pascală.
Și milioanele de români din diaspora sunt victimele acestui sistem hibrid. Ei vin acasă de Crăciun, dar nu și de Paști sau de Rusalii, când în Vest există vacanțe legale.
Mesajul Evangheliei este universal, iar divizarea bisericilor, o nefericită dramă istorică.
Dacă după al doilea mileniu, marcat de polemici teologice și chiar de războaie inter-confesionale, e complicat să regăsim unitatea dogmatică specifică primului mileniu creștin, putem lucra măcar pentru unificarea calendarului.
Situația actuală – ”noi cu Învierea noastră, voi cu Învierea voastră” – este deplorabilă, dacă nu chiar derizorie. De ce preoții ies din biserică în noaptea pascală, proclamând anunțul ”Hristos a înviat!” către mulțimea de credincioși strânsă în jurul lăcașului? Pentru că acel anunț este adresat întregii lumi, până la capătul pământului!
Principala teamă, propagată inclusiv de înalți prelați, este că prin mutarea datei Paștelui vom pierde Sfânta Lumină de la Ierusalim. Ce le răspundeți?
Fiecare altar din bisericile noastre simbolizează Mormântul Domnului, iar pe el stă potirul euharistic, unde ni se dăruiește împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului cel înviat.
Grecii și armenii au în custodie Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim, dar asta nu înseamnă că lumina pascală iese doar de acolo și e ”rezervată” doar ortodocșilor cu linie aeriană directă.
Ca și Trupul înviat al Domnului, lumina pascală e de natură mistică și spirituală: nu o putem localiza și nici fetișiza, ca pe un element strict fizic.
Citiți articolul integral pe Spotmedia.ro.