Spre un islam "german"?

Nici nu a apucat dezbaterea să se întindă pe două zile, că a intervenit promt preşedintele Turciei, Recep Zayyip Erdogan. Turcia, a declarat el, menţine aceeaşi distanţă faţă de toate religiile. "Acesta este secularismul", a subliniat Erdogan, luând astfel poziţie faţă de dezbaterea provocată de preşedintele Parlamentului de la Ankara, Ismail Kahraman, la finele săptămânii trecute. El a făcut surprinzătoarea declaraţie că Turcia este o ţară islamică şi necesită o "constituţie religioasă". Cererea sa a fost însă respinsă de şeful statului.

Afirmaţia lui Kahraman s-a suprapus unei dezbateri izbucnite în Germania, legată de rolul imamilor turci în comunităţile musulmane din ţară. Potrivit uniunii turco-islamice, Ditib, 970 de astfel de imami conduc comunităţi musulmane din Germania. Dezbaterea a fost provocată de o relatare apărută în paginile publicaţiei "Welt am Sonntag", consacrată posibilelor încercări ale statului turc şi ale partidului de guvernământ AKP, de a exercita influenţă politică în Germania prin intermediul imamilor pe care-i trimite în Germania şi a Ditib.

O practică verificată

Ditib "nu este altceva decât braţul extins al statului turc. În loc ca Ditib să devină o veritabilă comunitate religioasă, guvernul turc o transformă într-o anexă politică a AKP în Germania", a declarat pentru "Welt am Sonntag" politicianul ecologist Cem Özdemir. "Turcia trebuie în sfârşit să-i elibereze pe musulmani", a solicitat el. Supune deci statul turc comunităţile musulmane din Germania unor abuzuri?

În fapt, comunităţile musulmane din Germania nici nu au de ales. Ele sunt nevoite să-şi aducă imami din străinătate, fiindcă aceştia nu au posibilitatea de a se forma în Germania, explică Hamideh Mohagheghi, profesoară de teologie în cadrul Universităţii Paderborn. Centrele în care se formează acum imami sunt de dată foarte recentă şi încă nu există absolvenţi.

Cadrul juridic

Nici cadrul juridic existent nu permite schimbarea situaţiei actuale. Legea fundamentală din Germania garantează tututror comunităţilor religioase o înaltă independenţă organizatorică. Potrivit articolului 137, fiecare comunitate îşi ordonează şi administrează chestiunile proprii independent în limitele unei legi valabile pentru toţi. Este deci valabil şi pentru islam. Exceptarea din raţiuni politice a acestei religii de la prevederea constituţională menţionată ar echivala cu o discriminare.

Experienţa acumulată până acum cu imamii veniţi din Turcia este cu atât mai importantă. Mouhamad Khorchide, directorul Centrului pentru teologie islamică din cadrul Universităţii Münster, susţine că nu a avut experienţe alarmante, sub aspect politic, cu aceşti imami. "Nu văd niciun indiciu că imamii Ditib ar face afirmaţii care să contravină prevederilor Constituţiei germane", a declarat el pentru DW.

Imami străini de viaţa de zi cu zi în Germania

Khorchide este însă din alte pricini îngrijorat. "Aceşti imami, în marea lor majoritate nu vorbesc limba germană şi sunt străini de viaţa de zi cu zi pe care o duc tinerii musulmani în Germania. Nu cunosc condiţiile în care cresc tinerii musulmani. Şi de aceea, aceşti tineri nu pot sta cu ei de vorbă." Adesea, tineri musulmani susţin că nu se simt acasă la moschee fiindcă imamii vin parcă din altă lume. De aceea, Khorchide se pronunţă pentru formarea imamilor în Germania. Totuşi, acest proces se află într-un stadiu incipient. Islamul există de numai o jumătate de secol în Germania şi numeroşi musulmani se tem că le-ar putea afecta credinţa şi tradiţiile.