Summit G7 sub semnul războiului din Ucraina

Munţi înalţi cu piscuri înzăpezite, poieni înverzite şi văi cu pâraie albastre - în sudul Bavariei peisajul este de vis. Acolo se află şi hotelul de cinci stele Schloss Elmau, în care cancelarul Olaf Scholz i-a întâmpinat duminică, în calitate de gazdă a reuniunii la vârf G7, pe şefii de stat şi de guvern din Franţa, Marea Britanie, Italia, Japonia, Canada şi SUA.

Deja în 2015, când Germania a mai deţinut preşedinţia G7, Schloss Elmau s-a dovedit a fi un loc ideal pentru desfăşurarea unui summit, fiindcă se află într-un loc greu accesibil şi uşor de securizat, deasupra oraşului-staţiune Garmisch-Partenkirchen. Cel puţin 18.000 de poliţişti şi un gard cu o lungime de 16 kilometri vor face ca niciun demonstrant să pătrundă în zonă. Oaspeţii vor fi aduşi de la aeroportul din München cu elicopterul. Guvernul federal şi cel al landului Bavaria au alocat 180 de milioane de euro pentru desfăşurarea în bune condiţii a reuniunii.

Războiul şi schimbările climatice

Dar locul idilic de desfăşurare a summit-ului contrastează flagrant cu problemele arzătoare care urmează a fi dezbătute. "Progres pentru o lume echitabilă" este deviza din acest an, şi pe ordinea de zi trebuiau să se afle lupta împotriva schimbărilor climatice, împotriva foametei şi sărăciei. Dar războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei şi urmările sale existenţiale vor domina întâlnirea. "G7 este în acest an de o importanţă extraordinară", a subliniat cancelarul, care speră că reuniunea va transmite un semnal de determinare şi unitate.

În calitate de gazdă, Germania joacă în context un rol decisiv, iar Olaf Scholz ar putea folosi acest avantaj pentru a-şi îmbunătăţi imaginea cam şifonată. În ultimele săptămâni, Germania a fost intens criticată la nivel internaţional. Chiar dacă Scholz a anunţat imediat după începerea războiului o schimbare radicală a politicii externe şi de securitate a Germaniei şi o masivă înarmare a Bundeswehr-ului, ulterior nu s-a mai prea întâmplat mare lucru.

Sprijinul laburiştilor nu este total

De aceea, în toată lumea s-a vorbit de un cancelar german ezitant şi nesigur. Livrările de arme către Ucraina s-au lăsat aşteptate, iar Olaf Scholz a evitat luni în şir să viziteze Ucraina. Părea că trage de timp, şi pentru a nu reteza complet legătura telefonică cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

Dar ezitările sale au avut şi o motivaţie legată de situaţia din SPD, formaţiunea cancelarului. Nu toţi laburiştii sprijină fără rezerve poziţia cancelarului. Pacifismul şi convingerea că nu poate exista pace în Europa fără implicarea Rusiei sunt adânc înrădăcinate în SPD.

Dar pe fundalul brutalităţii cu care armata rusă operează în Ucraina, laburiştii pacifişti au devenit tot mai tăcuţi. După îndelungi ezitări, la începutul acestei săptămâni, guvernul federal a publicat o listă cu tot sprijinul oferit Ucrainei, inclusiv în domeniul militar. La scurt timp după aceea, a devenit cunoscut că primele obuziere blindate autopropulsate germane au ajuns în pe linia frontului.

Preşedintele SPD, Lars Klingbeil, care sprijină poziţia cancelarului Scholz, a venit în acelaşi timp cu o revendicare surprinzătoare: "Germania trebuie să aibă pretenţia de a fi o putere conducătoare." Într-un discurs, el a subliniat că la nivel mondial au crescut aşteptările de la Germania. "După aproape 80 de ani de reţinere, Germania are astăzi un alt rol în sistemul coordonatelor internaţionale", a afirmat el, adăugând că "Germania şi-a câştigat în ultimele decenii o doză mare de încredere."

Reuniunea la vârf a G7 ar putea fi pentru Olaf Scholz un prim examen. Dacă el va reuşi să-i determine pe şefii de stat şi de guvern să adopte o linie clară şi unitară, va apărea într-o lumină mai bună. Un avantaj este pentru el faptul că Germania, în calitate de gazdă, exercită o mare influenţă asupra desfăşurării discuţiilor şi a fixării agendei.

Deja în prima zi a summit-ului se va discuta despre sancţiunile împotriva Rusiei şi despre noi ajutoare pe termen lung destinate Ucrainei. "Vom sprijini în continuare masiv Ucraina - financiar, economic, umanitar, politic şi nu în ultimul rând prin livrări de armament  - şi anume atâta timp cât Ucraina va avea nevoie de sprijinul nostru", a declarat Scholz miercurea trecută în Bundestag, când a propus şi un plan de reconstrucţie a ţării distruse de război.

Combaterea schimbărilor climatice, a foametei şi sărăciei

Din cauza războiului, livrările de cereale din Ucraina şi Rusia sunt în mare parte sistate. ONU avertizează că ne stă înainte cea mai gravă foamete din ultimele decenii. Numeroase ţări din emisfera sudică se luptă în continuare cu urmările pandemiei de coronavirus. "Dacă nu vom reuşi să fim solidari cu aceste ţări şi să le ajutăm, atunci puteri cum sunt Rusia şi China se vor folosi de asta", a avertizat cancelarul Scholz.

El a spus de asemenea că este important să se acorde atenţie sporită marilor democraţii din Asia, Africa şi din America Latină. De aceea, în cea de-a doua zi a summit-ului, vor fi prezente la Schloss Elmau şi delegaţii din cinci ţări partenere: Indonezia şi India, care asigură acum şi anul viitor preşedinţia grupului G20, al celor mai importante ţări industrializate şi emergente, Senegalul, care deţine preşedinţia Uniunii Africane, Argentina şi Africa de Sud.

Cu acestea se va discuta şi despre "Clubul Climatic", o idee mai veche a cancelarului Scholz. În cadrul acestuia "ar putea participa toţi cei care vor o ameliorare a situaţiei şi care se implică pentru o mare transformare industrială, de care este nevoie pentru a putea avea economii neutre din perspectiva emanaţiilor de CO2, cu păstrarea locurilor bune de muncă în întreaga lume", a explicat el.