Summit-ul BRICS: Cum vrea Rusia să-și extindă puterea

Summitul anual al țărilor BRICS are loc la Kazan. Este al 16-lea, de la înființarea organizației, în 2006. În capitala republicii ruse Tatarstan s-au strâns 24 de șefi de stat și de guvern, în frunte cu președintele de la Kremlin, Vladimir Putin.

La precedentul summit, găzduit de Africa de Sud, Putin a lipsit din fotografia de grup. În locul președintelui, ministrul de Externe Serghei Lavrov a fost cel trimis să strângă mâinile partenerilor Rusiei. Putin a anulat cu puțin timp înainte participarea - foarte probabil, de teama mandatului de arestare emis pe numele lui de Curtea Penală Internațională de la Haga, pe care Africa de Sud o recunoaște.

Statelor care au fondat BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) li s-au alăturat în acest an alte patru țări: Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite. De la Moscova se spune că interesul pentru organizație este în creștere. Cereri de cooperare ”sub diverse forme” ar fi fost  formulate de 34 de țări din Comunitatea Statelor Independente, Africa, America de Sud și Asia de Sud-Est. Formatul extins BRICS Plus, care ar putea crește importanța economică și politică a organizației, va fi discutat la summitul care are loc zilele acestea la Kazan.

BRICS Bridge - un sistem global de plată

Unul dintre subiectele principale: sistemul comun de plăți BRICS Bridge, pe care Ministerul rus de Finanțe l-a prezentat la începutul lunii octombrie. Acesta își propune să permită plăți transfrontaliere ”rapide și ieftine” în monede locale între statele membre, inclusiv utilizarea tehnologiilor blockchain și a monedelor digitale ale băncilor centrale, fără a mai fi nevoie să treacă prin băncile corespondente din SUA. Potrivit revistei The Economist, Moscova vrea să evite sancțiunile internaționale care împiedică Rusia să efectueze plăți transfrontaliere în dolari americani.

Sistemul de plăți planificat a alertat autoritățile occidentale de supraveghere financiară - dar înființarea unui astfel de sistem ar fi complicată. Participanții ar trebui să contribuie cu ajutor de stat semnificativ, iar sistemul ar putea deveni o povară pentru autoritățile naționale de reglementare, în situația în care un stat ar acumula rezerve în moneda națională a altuia. Motivul Rusiei este clar, subliniază publicația citată. Dar de ce ar avea nevoie celelalte țări BRICS de un astfel de sistem de plată?

Atractiv pentru țările în curs de dezvoltare

Evgheni Kogan, profesor la Universitatea de Economie din Moscova, apreciază, pe canalul său de Telegram ”Bitkogan”, că BRICS a arătat până acum puțină disponibilitate de a proteja Rusia de sancțiunile internaționale. Banca de dezvoltare fondată de țările BRICS s-a alăturat sancțiunilor împotriva Rusiei în 2022.

Kogan subliniază, de asemenea, că populația totală a țărilor BRICS este de 3,5 miliarde de oameni și reprezintă aproximativ 45% din planetă, în timp ce ponderea lor din produsul intern brut (PIB) global este de 37,3%. În concluzie, punctează economistul rus, ”este prea devreme să vorbim despre o nouă ordine mondială”.

Cu toate acestea, țările în curs de dezvoltare sunt cu siguranță interesate de organizația BRICS și de sistemul său de plată. ”Nu pentru a enerva SUA, ci ca o modalitate de a face plăți foarte rapide”, explică profesorul Kogan. Cinci până la șapte procente din plățile internaționale în dolari americani ar fi încetinite din cauza reglementărilor de conformitate ale băncilor corespondente din SUA. Printre altele, acestea sunt menite să protejeze împotriva traficului de informații privilegiate, spălării banilor și finanțării terorismului. Kogan critică de fapt ”viziunea filosofică a unei ordini mondiale moderne ineficiente și injuste” pe care țările BRICS o oferă.

Membrii BRICS: competiție și contradicții

Dar Moscova reușește cu siguranță să vândă formatul BRICS ca pe o ”nouă ordine mondială”, spune Anton Barbașin, de la portalul online Riddle. Într-un interviu acordat DW, politologul subliniază rolul economic și politic în creștere al unora dintre membrii organizației - India, China și Emiratele Arabe Unite - de când Rusia și-a început războiul total împotriva Ucrainei.

Moscova continuă să lanseze multe inițiative, chiar dacă majoritatea nu sunt implementate sau rămân la nivelul evenimentelor sportive BRICS. ”Proiectul unei monede unice a eșuat”, subliniază Barbașin. Până acum, doar Iranul lucrează cu Rusia la o ”arhitectură financiară alternativă” care se va baza pe sistemul de plăți rusesc ”Mir”. Organizația BRICS rămâne un ”club de interese” în care toată lumea vrea doar să facă afaceri bune. ”Rusia este pur și simplu principalul furnizor de resurse energetice ieftine, din cauza presiunii din partea țărilor occidentale”.

Barbașin este convins că sloganul BRICS - ”Pentru o lume justă” - va și rămâne doar un slogan, întrucât fiecare stat membru are, în paralel, propriile negocieri cu țările dezvoltate occidentale și există multe contradicții între membrii organizației. De aceea, această asociere de state nu se va dezvolta într-o alianță militară. "China și India s-au luptat puțin între ele în 2020. Iranul amenință în mod repetat cu războiul Arabia Saudită, partener al Emiratelor Arabe Unite. În cazul în care conflictul dintre China și SUA escaladează, țările BRICS se vor împărți în tabere diferite”. Potrivit politologului de origine rusă, viitorul organizației BRICS va depinde de concurenții săi India și China.

Dependența tot mai mare a Rusiei de China

În 2023, 90% din petrolul scos la vânzare de Rusia a fost preluat în India și China. Într-un interviu acordat DW, politologul și orientalistul Aleksei Chigadaev, de la Universitatea din Leipzig, subliniază că bugetul de stat rus depinde de comerț. ”Africa de Sud și Brazilia joacă un rol semnificativ în acest caz”. Iar influența Chinei asupra Rusiei crește mai repede decât cea a Indiei, datorită interacțiunii financiare. Dintre toate opțiunile, moneda chineză rămâne cea mai lichidă și mai puțin volatilă.

Potrivit lui Chigadaev, autoritățile chineze nu încurajează conectarea băncilor naționale la sistemul rus de transmitere a mesajelor financiare (SPFS), care funcționează asemănător SWIFT. În schimb, Beijingul își promovează propriul sistem, CIPS, pe piața rusă.

În prezent există patru bănci chineze cu sediul în Rusia care efectuează tranzacții de la 23 de bănci rusești în calitate de participanți indirecți. ”Rusia va deveni probabil din ce în ce mai dependentă de Yuan și de Beijing pentru a-și menține accesul la sistemul financiar internațional”, crede Chigadaev. În opinia sa, Moscova dorește să promoveze crearea unei monede BRICS tocmai pentru a-și reduce subordonarea tot mai mare de China.