Summit-ul UE: Slab răspuns la avertismentele vizând Omicron

Cu ocazia primei sale participări la o reuniune la vârf a UE, noul cancelar german Olaf Scholz a putut să vadă cu ochii săi cum se desfăşoară o dezbatere a şefilor de stat şi de guvern europeni. Reuniunea a debutat la ora 10 şi a durat 14 ore. Participanţii au servit de două ori masa împreună şi au vorbit mult, deşi regia evenimentului, stabilită de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, prevedea evitarea unor decizii dure. S-a dorit mai degrabă un schimb de idei privind combaterea coronavirusului, ameninţarea reprezentată de Rusia şi politica UE de apărare.

Dar s-a ajuns la un blocaj chiar şi pe tema COVID-19. Dacă fiecare participant vorbeşte doar cinci minute despre o temă, trec uşor mai bine de două ore, având în vedere că 27 de state fac parte din UE. Aşa încât dezbaterile controversate pot dura mult timp. Scholz a declarat că a luat deja parte la multe astfel de evenimente, de aceea nu a fost surpins. "M-am simţit bine", a asigurat el.

Toţi împreună şi fiecare pe cont propriu

În cazul îndiguirii pandemiei, şefii de stat şi de guvern au invocat necesitatea de a coopera strâns în privinţa măsurilor care se impun. Este necesară informarea reciprocă, au stabilit ei. Munca concretă în acest scop a fost transferată Comisiei Europene. Dar aceasta poate doar constata că, de exemplu, unele state membre ies din rând şi pun condiţii suplimentare în privinţa călătoriilor.

Portugalia, Irlanda, Grecia şi Italia cer acum, pe lângă vaccin, şi un test negativ din partea celor care vor să intre în ţară. Începând de duminică, în Franţa nu vor mai putea intra cetăţeni britanici dacă nu sunt vaccinaţi şi testaţi. Noua obligaţie a testării este justificată prin răspândirea rapidă a variantei Omicron în UE.

Alte state membre menţin certificatul Covid al UE drept premisă pentru a se putea călători, care prevede vaccinarea, trecerea prin boală sau o testare negativă. Participanţii la summit au fost de acord că valabilitatea certificatului Covid al UE trebuie limitat la maximum nouă luni în privinţa vaccinului. Cel târziu după nouă luni este necesar un al treilea vaccin (booster) pentru prelungirea valabilităţii acestui certificat.

Şefii de stat şi de guvern au fost de asemenea de acord că situaţia epidemiologică se înrăutăţeşte rapid din pricina variantei Omicron. "Subliniem importanţa vitală a vaccinului în lupta contra pandemiei", se arată în procesul verbal al reuniunii. Dar cota de vaccinare este foarte inegală în rândul statelor membre. Multe state, cu precădere din Europa de Est, au cote sub 60 la sută, a avertizat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Participanţii au cerut de asemenea accelerarea campaniei de vaccinare pentru a treia oară a cetăţenilor. Ei au cerut de asmenea măsuri de combatere a informaţiilor false şi de promovare a vaccinărilor. Dar organizarea acestora cade în sarcina guvernelor naţionale.

Experţii sună alarma

În timpul desfăşurării consultărilor de la Bruxelles, şefa Centrului European de Combatere şi Control al Bolilor (ECDC), Andrea Ammon, a lansat de la Stockholm un avertisment urgent. Este inevitabil ca varianta Omicron, foarte contagioasă, să ridice la un nivel surprinzător de mare numărul infectărilor în UE, susţine ECDC.

"Omicron va determina o creştere a numărului de internări în spital. De aceea statele ar trebui să-şi întărească enorm campaniile de vaccinare şi booster", a solicitat Ammon. "Vaccinările, singure, nu vor putea limita efectele variantei Omicron, fiindcă lipseşte timpul necesar închiderii vidurilor de vaccinare, care în continuare există." De aceea, Ammon recomandă restricţii la nivel european în privinţa călătoriilor, serbărilor, manifestărilor și contactelor interumane. Cu alte cuvinte, ea recomandă un nou lockdown. Dar solicitarea ei nu a primit un răspuns inteligibil din partea participanţilor la reuniune.

Dimpotrivă. Premierul luxemburghez, Xavier Bettel, s-a pronunţat împotriva unor restricţii suplimentare. "Nu cred că restricţiile de călătorie sunt răspusul potrivit. Noi cu toţii trebuie să trăim cu acest virus de doi ani. Să le spunem acum tuturor să rămână la casele lor? Cândva e de ajuns!", a declarat el la Bruxelles. Şi în Luxemburg oamenii demonstrează împotriva restricţiilor sanitare şi a regulilor 3G. Protestatari antivaccinişti s-au adunat cu două săptămâni în urmă în faţa casei premierului pentru a-şi exprima nemulţumirea.

Vor fi necesare spitale de campanie?

Printre recomandările ECDC, publicate în paralel cu summit-ul UE, se regăseşte următoarea propoziţie: "Ar trebui luată în calcul planificarea de îndată a unei extinderi a capacităţilor din sistemul de sănătate, pentru a se putea trata numărul mare de cazuri noi." Cu alte cuvinte, ECDC recomandă instalarea de spitale provizorii şi de lazarete pentru a asigura tratamentul pacienţilor cu Covid în următoarele săptămâni.

Şefii de stat şi de guvern nu au reacţionat vizibil la această recomandare a propriilor experţi europeni. Dacă se va adeveri că numărul noilor infectări cu Omicron se va dubla la fiecare două-trei zile, aşa cum se întâmplă în Marea Britanie, atunci în UE vor exista la cumpăna dintre ani sute de mii de cazuri noi de infectare.

Semnal adresat lui Putin

După cum a anunţat, reuniunea la vârf a UE a adresat Moscovei un avertisment insistent din cauza masării trupelor ruseşti la graniţa cu Ucraina. Participanţii sunt unanim de acord că "este de enormă importanţă să nu fie retrasate graniţele din  Europa", a declarat cancelarul german Scholz în cadrul unei conferinţe de presă susţinute împreună cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.

UE ameninţă cu consecinţe severe în cazul în care preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, va lua decizia unei agresiuni. Sancţiuni economice nu au fost decise, dar ele sunt în faza de pregătire. În caz de forţă majoră, UE ar putea decupla, de exemplu, în decurs de doar câteva ore, Rusia de la sistemul internaţional de plată "Swift". Includerea gazoductului ruso-german Nord Stream II în pachetul de sancţiuni nu a fost convenită încă. Olaf Scholz vrea să-şi păstreze deplina libertate de decizie în această privinţă.

UE a exclus însă din capul locului sancţiunile "preventive", solicitate de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, subliniind că va încerca în continuare să intre în dialog cu Kremlinul. Scholz şi Macron s-au pronunţat pentru resuscitarea formatului "Normandia", cu includerea preşedinţilor rus şi ucrainean. Putin a cerut negocieri directe privind "garanţii de securitate" pentru ţara sa. NATO a oferit din nou discuţii în cadrul "Consiliului NATO-Rusia".