Sărăcia scoate tinerii din sate

Populația Republicii Moldova îmbătrânește într-un ritm accelerat - trag alarma statisticile de două decenii, iar tinerii, în special din regiunile rurale, continuă să plece peste hotare în căutarea unei vieți mai bune. De la începutul anului 2014 populația se află în continuă descreștere, atingând 2,6 milioane de locuitori la începutul anului 2022. În același timp, se observă și o diferență de mentalitate între generații, tinerii se declară mai mult pro-vestici, iar cei mai în vârstă, în pofida agresiunii Rusiei, susțin prietenia între Moscova și Chișinău. Fenomenul devine mai vizibil cu cât te îndepărtezi de capitala Republicii Moldova. DW a realizat un reportaj cu tinerii din satul Cocieri despre viața la sat și cum își văd viitorul.

Satul fără perspective

Satul Cocieri, raionul Dubăsari (zona de securitate) se află pe partea stângă a Nistrului, sub jurisdicția autorităților constituționale. Aici locuiesc peste 4000 de oameni. Cocieri este un sat mic, care se confruntă cu aceleași probleme ca și majoritatea localităților – lipsa locurilor de muncă, nivel scăzut de trai, puține oportunități de dezvoltare. Acestea, dar și alte probleme, îi determină pe tineri să plece în alte țări.

Printre aceștia este și Cristian, un tânăr licean, cu planuri ambițioase de viitor. El locuiește într-o casă modestă împreună cu părinții și fratele său. El zice că viața într-un sat precum Cocieri este uneori dificilă și puțin motivantă. Puținele posibilități de dezvoltare și lipsa de resurse îi frâng visurile de a-și continua studiile peste hotare.

„Eu m-am gândit că după școală vreau să învăț să fiu designer grafic, iar dacă voi reuși vreau să lucrez în SUA. Am vorbit cu mulți tineri din sat și nu chiar toți vor să rămână aici, vor să se dezvolte. Sunt care au plecat fie în Rusia sau în Europa. Am vorbit cu o parte din prieteni care zic că în Rusia e mai bine și că ar vrea să meargă acolo să lucreze, dar în Europa nu au ce face și nici nu cunosc vreo limbă străină. E mult mai ușor să plece în Rusia pentru că vorbesc rusa. Nu are rost să le explic că nu este chiar așa, pentru că ei nu vor să-și schimbe părerea. Eu cred că şi colegii mei sunt influențați de părinți. Ei se uită mult la televizor, privesc știrile de acolo și de aceea sunt puternic influențați”, ne spune Cristian.

Diferențe de mentalitate

Umbra conflictului din Ucraina se lasă și asupra vieții din Cocieri. Cristian ne spune că a avut discuții cu prietenii și părinții despre situația din Ucraina și a observat o diversitate de opinii în comunitatea sa. Aceasta se atestă și în sondajele de opinie realizate în Republica Moldova, unde opțiunile privind vectorul de dezvoltare al țării sunt diferite.

„Cunoaștem situația din Ucraina. Am vorbit și cu prietenii și cu părinții. Foarte mulți dintre prietenii cu care am discutat susțin Rusia. Nu știu din ce cauză. Eu însă cred că Ucraina are dreptate. Urmăresc noutățile și știu ce se întâmplă acolo. Dacă ceva se va întâmpla și aici, noi cu familia la sigur vom pleca din sat în altă țară. Nu avem deocamdată unde, dar dacă se va întâmpla, o să fim nevoiți să găsim un alt loc pentru că aici nu vom putea rămâne”, crede tânărul.

Cu toate acestea, Cristian apreciază oamenii din comunitatea sa. El admiră generozitatea și bunătatea lor și apreciază prieteniile puternice, pe care le-a dezvoltat în timpul copilăriei. Există locuri pitorești în apropiere, cum ar fi râul Nistru, unde se duce vara la scăldat. Chiar și așa, satul are puține localuri de agrement, cafenele sau pizzerii, unde tinerii ar putea petrece timpul împreună.

Cu gândul la străinătate

Într-o după amiază, am mers împreună cu Cristian și prietenii lui la Nistru, acolo unde tinerii își petrec timpul liber și mai discută despre lucrurile, care îi preocupă. Am încercat și noi să aflăm despre ce își doresc ei în viitor.

„Nistrul face satul nostru mai deosebit și eu cred că mulți mă invidiază că eu trăiesc lângă râu, iar ei în oraș”, ne spune unul din prietenii lui Cristian.

Ne așezăm într-o barcă, care, după cum arată, mai mult servește ca loc pentru odihnă, decât pentru navigare. Tinerii povestesc despre cât e de frumos să trăiești în sat, dar și de faptul că atunci când le spun altor elevi că vin din apropierea Transnistriei aceștia rămân uimiți, iar mulți dintre ei chiar cred că aici încă este război.

„Fiecare dintre noi vrea un viitor mai bun. Da, Moldova este țara noastră natală, în care vreai să rămâi și să te dezvolți, însă, un viitor mai bun poate fi găsit în alte țări. De exemplu, cum ar fi în Germania și Franța, unde sunt condiții mult mai bune de viață”, ne spune un alt prieten a lui Cristian.

Anastasia tot vrea să plece. „Să îți faci un viitor aici e practic imposibil. Pe de o parte, în alte țări salariile sunt mai mari, dar oamenii sunt mai răi. Aici oamenii sunt buni. Dar, studii, cum ar fi la universitate sau colegiu aici nu poți să le obții. Noi, fiind oameni de la sat, singuri trebuie să ne facem viitorul, fără a fi ajutați de cineva”, crede fata.

I-am întrebat pe tineri care dintre ei vrea să plece din Cocieri. Din cei șapte elevi, doar doi au zis că ar vrea să plece să studieze peste hotare, iar apoi să revină acasă. Mulți din ei deja și-au ales ce studii vor face. Fie că vor să devină arhitecți, ingineri, regizori sau stewardese, tinerii din Cocieri rămân determinați să se adapteze și să își găsească un loc în lume. În ciuda provocărilor, ei continuă să-și dorească o viață mai bună și să-și păstreze speranța într-un viitor acasă.

La fel ca și tinerii din alte sate ale Moldovei de la Nord sau de la Sud, cei din satul Cocieri își doresc o viață decentă și stabilă la ei acasă, cu oportunități de studii și angajare, cu acces la diverse infrastructuri și servicii. În pofida crizelor și a guvernărilor, ei luptă pentru a-și vedea visurile împlinite.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, populația Republicii Moldova este în continuă descreștere. Depopularea este o tendință ce se manifestă în regiunile țării, însă în șapte raioane acestea ating cote de circa 20%. Motivele depopulării sunt multiple potrivit experților - sporul natural, dar și emigrarea, care se înregistrează pe tot parcursul celor peste 30 de ani de independență. De la începutul anului 2014, populația a ajuns la 2,6 milioane de locuitori, cel mai afectat de migrație fiind mediul rural.