Tehnicile PSD, la verificat. Ce e bun se păstrează

Prim-ministrul spune că sunt discuții, provocate chiar de specialiștii epidemiologici, ca școala să înceapă în format exclusiv online până în octombrie. Apoi, spune că nu s-a exprimat nimeni în acest sens. A doua parte a propoziției e despre PSD, cel mai mare rău.

Nu este și nu a fost nicio clipă o discuție despre școală. Prim-ministrul nu a prezentat situația exactă, bob cu bob, a școlilor din România și nici achizițiile – tehnologie, resurse umane, pregătire –  pe care Guvernul le-a făcut în jumătatea de an trecută de la închiderea fizică a școlilor și simulacrul de educație online.  

A anunțat doar că specialiștii – cei medicali – din sistem și-au exprimat opțiunea ca revenirea fizică în școli să fie amânată pentru 1 octombrie. E cât se poate de serios când premierul constată riscul unei rate accelarate de infectări cu SARS CoV 2 în școli, dând chiar și argumente: sunt mulți copii care abia revin în 14 septembrie din vacanțe și ar putea declanșa focare.

Cum era și firesc, ”piața” a reacționat: specialiștii s-au pronunțat, în general spunând că e totuna dacă începi în 14 septembrie sau în 1 octombrie, nu asta e esențial, ci pregătirea școlilor, pentru a asigura măsurile de prevenire/limitare a contaminărilor; părinții s-au auzit și ei, în registrul clasic al polarizării – pentru unii a fost un moment de ușurare că nu își expun copiii, pentru alții, dimpotrivă, de îngrijorare că școala va fi ratată și în acest an.

Dar nu erau reacțiile așteptate și analizate la Guvern.

Ce a cântărit a fost reacția politică.  Aceasta a venit de la Marcel Ciolacu, în termeni precari, dar pe asta și miza PNL – președintele PSD a cerut să fie amânate și alegerile locale, de vreme ce școlile rămân închise până în 1 octombrie.

Iar terenul Educației a devenit exclusiv politic. Important e că PSD a nimerit-o mai prost și că se poate spune asta.

Una dintre cele mai ofensatoare tehnici brevetate de PSD este aceea a aruncării informațiilor pe piață, pentru a testa reacția publică.

Fie cineva de la PSD dă pe surse o informație pe care presa o mestecă în lungi scenarii și talk show-uri, fie un lider aruncă așa, într-o doară, o informație. Scopul e acela de a verifica reacția, capacitatea de rezistență și gradul de saturație.

Altfel spus, agenda publică este în mod intenționat inflamată, inundată cu pseudo-informații, scenarii, ipoteze.

Multe dintre aceste elemente se întâlnesc și în arhitectura unui fake news, adică acele pseudo-informații – nu minciuni! – care nu sunt formulate pentru a fi crezute, ci pentru a alimenta controversa, polemica publică. E genul de informație care nici nu spune un adevăr, nici nu spune o minciună, ci se folosește tocmai de ambiguitatea din interval. Și creează zumzet și zâzanie.

În felul aceasta, Ludovic Orban poate să revină oricând și să spună că, oficial, nimeni nu a luat în calcul revenirea fizică la școală din 1 octombrie, în loc de 14 septembrie. Și adevărul mic ar fi că nu a spus chiar așa.

De ce un premier aruncă pe scena publică un scenariu care, oricum, nici măcar ipoteză de lucru nu a fost?

De ce a zis-o, într-o doară?

Din trei motive: primul este acela al verificării vitezei și tipului de reacție publică și, în egală măsură, a importanței temei pentru agenda publică.

Nu este și nu va fi o surpriză pentru nimeni incapacitatea sistemului de a asigura normele de siguranță sanitară – distanțare, măști, circuite speciale – și mai ales accesul la educație online, când va fi cazul.

Citiți articolul integral AICI.