Torturi şi pedeapsa capitală: legalizarea violenței în Rusia

De obicei, autoritățile ruse contestă acuzațiile de rele tratamente aplicate de forțele de securitate diverșilor suspecți aflați în centrele de detenție. După incidentul terorist de la centrul comercial Crocus de lângă Moscova, nici un oficial rus nu s-a sinchisit să conteste evidența: presupușii autori ai atacului din 22 martie au apărut în fața instanței cu urme vizibile de agresiuni fizice. Unul dintre ei a fost adus în sala de judecată pe targă și cu cateter, altul avea rămășițele unei pungi de plastic în jurul gâtului. Mai multe canale Telegram au publicat, de asemenea, imagini ale unuia dintre deținuți căruia i s-a tăiat urechea în vreme ce un alt suspect era torturat cu șocuri electrice.

Opt suspecți sunt judecați pentru incidentul terorist în care peste 140 de persoane au fost ucise și alte 182 au fost rănite. Unsprezece persoane au fost arestate până acum, patru dintre ele la doar câteva ore după atac.

Oficialii ruși nu ascund faptul că suspecții au fost maltratați. ”Nu vom răspunde la această întrebare”, a afirmat purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, când reporterul postului de televiziune american CNN a vrut să afle dacă prizonierii au fost supuși torturii. Ministerul rus al Apărării a transmis că patru militari care ”s-au remarcat în arestarea teroriștilor” au fost ”recompensați”.

Legea rusă prevede de fapt pedepsirea cu închisoare de până la doisprezece ani a celor care folosesc tortura. Rusia a ratificat majoritatea tratatelor internaționale privind drepturile omului care interzic tratamentele crude aplicate deținuților.

Tortura devine rutină în statul lui Putin

Dacă maltratarea rămâne nepedepsită, mai ales atunci când este efectuată de reprezentanți ai statului, cercetarea penală își pierde din ce în ce mai mult din conținut, avertizează Serghei Babineț, șeful organizației „Echipa Împotriva Torturii”, care investighează plângerile legate de tratamentele inumane și degradante aplicate deținuților ruși.

Unor asemenea atrocități instituționalizate le-ar putea cădea în viitor victime tot mai mulți oameni, punctează Babineț - inițial doar în cazuri de suspiciune de terorism, mai apoi în contextul oricăror altor infracțiuni. ”Tortura este folosită cel mai adesea împotriva suspecților, adică a persoanelor care nu au fost găsite vinovate printr-un verdict judecătoresc și care s-ar putea să nu aibă nicio legătură cu cazul pentru care sunt anchetați”. Și, adaugă Babineț, folosirea forței publice este un mijloc de autoafirmare pentru autoritățile ruse.

Opinia publică rusă așteaptă cât mai rapid răspunsuri în ancheta atacului din 22 martie. Dar dacă fiecare mărturie va fi obținută prin tortură, o astfel de anchetă subminează încrederea în autorități și va fi greu credibilă, susține Igor Kaliapin, fost membru al Consiliului pentru Dezvoltarea Societății Civile și Drepturile Omului de pe lângă Președinția Rusiei. „Am trecut de la o dictatură a înșelăciunii la o dictatură a fricii”, spune Kaliapin.

Cu toate acestea, societatea rusă acceptă din ce în ce mai mult violența instituțională și o percepe ca pe o rutină, observă Alexei Levinson de la Centrul de Cercetare Levada, singurul institut rus independent de sondare a opiniei publice, clasificat, în 2016, drept ”agent străin”. Această ”rutină” este folosită pentru hărțuirea organizațiilor și a persoanelor critice la adresa guvernului. Sociologul Levinson subliniază că tortura practicată de stat pune sub semnul întrebării inviolabilitatea persoanei și a corpului uman. ”O parte a publicului crede în afirmația că presupusul dușman s-a plasat singur în afara tuturor legilor umane și, prin urmare, poți face ce vrei cu el”.

Tot mai mulți susținători ai pedepsei cu moartea

Potrivit Centrului Levada, din ce în ce mai mulți ruși acceptă utilizarea legală a forței și nu exclud nici pedeapsa cu moartea. În 2021, 41 la sută dintre cei chestionați erau în favoarea reintroducerii sentinței capitale, față de 31% în 2015. Tendința, bănuiește Levinson, este că numărul susținătorilor va continua să crească.

Pericolul este perceput drept real și de avocatul rus Ivan Pavlov, de la proiectul pentru drepturile omului ”Pervîi Otdel” (Departamentul 1), specializat în apărarea inculpaților în dosare penale de trădare, spionaj și extremism, procesele având de regulă loc cu ușile închise. Autoritățile presupun acum că oamenii din Rusia ar putea fi de acord cu revenirea la pedeapsa capitală, este de părere Pavlov.

Constituția Rusiei din 1993 definește pedeapsa cu moartea ca o ”măsură extraordinară până când aceasta va fi abolită printr-o lege federală”. Abolirea nu a avut loc dar, în 1997, sentința capitală a fost suspendată în baza unui moratoriu sub președintele de atunci Boris Elțîn. Oricine a încercat să o impună din nou a eșuat până acum la Curtea Constituțională. Conform agenției Interfax, instituția a refuzat să comenteze deocamdată pe această temă, care ”ar putea deveni subiectul unei examinări de către Curtea Constituțională a Federației Ruse".