Turcia nu renunţă la Europa

În ciuda crizei profunde în care se adânceşte ţara după puciul eşuat, Turcia îşi doreşte în continuare să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. "Guvernul turc vrea să adere înainte de anul 2023", a declarat ambasadorul turc pe lângă Uniunea Europeană, Selim Yenel pentru publicaţia "Die Welt". El a amintit că în anul 2023, republica modernă va aniversa un secol de la înfiinţare. "Ar fi precum o încoronare pentru ţara mea să adere la Uniunea Europeană", a declarat diplomatul turc.

Turcia îşi doreşte să devină "membru cu drepturi depline", a mai adăugat Yenel. "Pentru noi nu ar fi acceptabil ca, pe termen lung, să nu facem parte din UE. Aderarea la comunitate este foarte importantă". Yenel este convins că integrarea ar îmbunătăţi standardele în toate domeniile - atât politice cât şi economice, dar şi în în privinţa protecţiei consumatorului şi în sistemul medical.

"Ne trebuie garanţii"

Referitor la planificata liberalizare a regimului vizelor, ambasadorul a solicitat garanţii din partea UE: "avem mari îndoieli în privinţa renunţării la obligativitatea vizelor, chiar dacă noi am îndeplinit aproape toate cele 72 de criterii", a mai spus el. "Trebuie să ne asigurăm şi noi că toate instituţiile comunitare vor accepta în final libera circulaţie a cetăţenilor turci."

Neînţelegerile pe marginea regimului vizelor influenţează acordurile dintre Uniunea Europeană şi Turcia, în privinţa refugiaţilor. Acordul UE-Turcia în criza refugiaților, semnat în luna martie, prevede preluarea refugiaţilor fără şanse de azil sosiţi pe insulele greceşti.

Represalii după tentativa de lovitură de stat

Mulţi dintre politicienii europeni nu sunt deloc convinşi că Turcia îndeplineşte criteriile pentru libera circulaţie a cetăţenilor. De la Ankara se aşteaptă o relaxare a legislaţiei anti-terorism. Represaliile la care apelează regimul Erdogan pentru a-i pedepsi pe cei acuzaţi că au legătură cu puciul eşuat şi chiar menţionarea reintroducerii pedepsei cu moartea întăresc îndoielile liderilor europeni. Iar Turcia ameninţă cu anularea Acordului semnat cu Bruxelles-ul.

Situaţia a devenit şi mai explozivă, după ce - într-o analiză secretă a Ministerului de Interne ajunsă în presa germană - se face referire la suţinerea unor organizaţii islamiste şi terorister de către Turcia condusă de preşedintele Recep Tayyip Erdogan. Ankara respinge cu vehemenţă aceste acuzaţii.

Merkel vrea să împace spiritele

Cancelara Angela Merkel încearcă acum să liniştească spiritele. În ciuda evoluţiilor din ultima perioadă, Merkel consideră că există "o relaţie specială" între Germania şi Turcia. "Care va rămâne aşa", după cum a precizat şefa Executivului de la Berlin într-o discuţie cu reprezenatnţi ai presei. "Caracterul special al relaţiei germano-turce este dat de cele peste 3 milioane de cetăţeni de origine turcă, domiciliaţi în Germania". Deşi recunoaşte că există şi exemple dezamăgitoare, unde integrarea a eşuat, Merkel a ţinut să precizeze că "ar fi complet greşit, să îi excludem pe cei trei milioane de cetăţeni turci, care trăiesc în Germania."

Şi în cazul Turciei se aplică principiul: "unei relaţii bune în defavoarea uneia tensionate, şi acesta este spiritul în care au loc discuţiile cu preşedintele Erdogan", a mai declarat Merkel, într-un interviu. Puciul eşuat cu multe victime, reprezintă o gravă lovitură pentru Turcia. Guvernul de la Ankara este important, în calitate de membru NATO ca şi în contextul soluţionării conflictului din Siria. "Este o performanţă deosebită. Turcia este ţara care are cea mai mare contribuţie în încercările de a soluţiona catastrofa umanitară din Siria", a mai adăugat Merkel.

Trittin crede că Turcia amplifică problema refugiaţilor

Ecologistul Jürgen Trittin solicită, în schimb, o atitudine mai dură faţă de Ankara. El este sceptic în privinţa acordului încheiat cu Turcia: "Guvernul trebuie să înţeleagă că tipul de realpolitik practicat de Ankara amplifică mai degrabă problema refugiaţilor", a declarat el pentru "Nordwest-Zeitung". A început în Libia şi continuă în interiorul Turciei. "Sacrificarea drepturilor democraţiei, arestările arbitrare, escalarea luptei împotriva turcilor - dacă toate acestea continuă, atunci şi oamenii din Turcia vor lua calea Uniunii Europene", a conchis Trittin.