Uciderea lui Bin Laden nu ţine capul de afiş în lumea arabă

Marile posturi de televiziune arabe relatează despre uciderea lui Osama Bin Laden. Mesajele de solidarizare lipsesc însă, la fel ca şi izbucnirile euforice de proporţii. Numai prin excepţie, anumite luări de poziţie ajung la cunoştinţa opiniei publice internaţionale.

În Irak, o parte a populaţiei şiite şi-a exprimat satisfacţia, fiindcă ramura locală a organizaţiei al Qaida a terorizat-o ani de zile. Şi Arabia Saudită, ţară a cărei cetăţenie a avut-o muikltă vreme Bin Laden, o ţintă repetată a atacurilor sale teroriste, a salutat uciderea lui Bin Laden, în termeni fără echivoc.

Organizaţia islamistă palestiniană Hamas, în schimb, a condamnat acţiunea trupelor speciale americane, vorbind, textual, despre "uciderea unui războinic sfânt". În principiu, însă, majoritatea guvernelor arabe nu au luat niciun fel de poziţie.

Motivul este lesne de înţeles. De la începutul valului de revolte care a cuprins lumea arabă, cei mai mulţi locuitori sunt preocupaţi de perspectivele democratice ce li s-au deschis, întrebându-se dacă şi guvernele din Libia, Yemen şi Siria se vor prăbuşi, urmând exemplele celor din Egipt şi Tunisia.

Cu excepţia Marocului, în lumea arabă nu au mai existat în ultimele luni atacuri teroriste purtând semnătura al Qaidei. În miezul atenţiei s-a aflat peste tot protestul populaţiei împotriva guvernanţilor. Or, în cadrul acestor proteste, al Qaida nu a jucat niciun rol vădit. Slăbiciunea organizaţiei ar putea deveni acum şi mai evidentă, o dată cu uciderea atât de cunoscutului său lider, apreciază Kaled Hrub, director al "Arab Media Projects", din cadrul Universităţii Cambridge, din Marea Britanie.

Moartea lui Bin Laden ar putea lăsa al Qaida fără raţiunea de a fi, susţine palestinianul, care adaugă: "Osama Bin Laden a fost odinioară o sursă de inspiraţie pentru susţinătorii săi, în principal din cauza charismei pe care o degaja. Lipsa sa va evidenţia absenţa unei agende clare a organizaţiei."

Kaled Hrub a adăugat că în cadrul organizaţiilor locale ale al Qaida din Maghreb, Yemen, Irak şi din alte ţări şi regiuni există disensiuni cu privire la stabilirea ţelurilor strategice. Consens există numai cu privire la legitimarea forţei ca mijloc de atingere a unor scopuri politice. De aceea, nu se pot exclude masive acţiuni de răzbunare.

Acelaşi Kaled Hrub: "Pe termen scurt şi mediu anticipez un nou val de atacuri teroriste purtând semnătura al Qaidei. Cred însă că, pe termen lung, teroarea se va estompa."

La acţiuni vindicative se aşteaptă şi Mohamed Darif, expert în chestiuni islamiste al Universităţii din Rabat, Maroc. El aminteşte de cei patru cetăţeni francezi, răpiţi de al Qaida în Niger, care se află în continuare în ghiarele organizaţiei teroriste. "Mă tem că ramurile nord-africane ale al Qaida ar putea reacţiona la lichidarea lui Bin Laden prin uciderea ostaticilor."

Şi Darif e de părere că al Qaida şi-a pierdut considerabil din importanţă, în lumea arabă, pe parcursul ultimilor ani. Organizaţia întâmpină în numeroase ţări dificultăţi în a-şi recruta noi adepţi. La aceasta se adaugă neimplicarea organizaţiei în valul de revolte anti-sistem.

Darif spune că nu strategia violentă a lui bin Laden s-a impus în statele regiunii, ci convingerea că transformările politice se pot impune prin proteste paşnice.

Totuşi, dacă protestele vor lua o turnură sângeroasă, se poate ca ideologia al Qaidei să revină în actualitate, avertizează expertul marocan.

"Acţiunile violente ale lui Gaddafi îndreptate împotriva propriului popor şi înăbuşirea sângeroasă a protestelor din Siria ar putea produce o întărire a reţelei al Qaida, mai ales dacă oamenii vor ajunge la concluzia că regimurile din lumea arabă n-ar putea fi alungate de la putere decât prin violenţă."

Autor: Loay Mudhoon / Ioachim Alexandru
Redactor: Petre M. Iancu