Ucraina, interzicerea bisericii și UE
29 august 2024Organizațiile religioase din Ucraina nu vor mai avea permisiunea să colaboreze cu Biserica Ortodoxă Rusă. Interdicția este îndreptată împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei, care a fost subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse până în 2022, când s-a despărțit de aceasta din urmă la aproximativ trei luni după invazia rusă din Ucraina. Să fie vorba despre o separare serioasă sau doar de vorbe?
Deși proiectul de lege a provocat controverse timp de luni de zile, inclusiv la nivel european, adoptarea lui de către parlamentul ucrainean la 20 august, nu a produs reacții deosebite din partea Uniunii Europene, ori a celorlalți parteneri occidentali ai Kievului.
UE: Ucraina garantează libertatea religioasă
Este însă noul regulament compatibil cu libertatea religioasă? Constituția și legile Ucrainei garantează dreptul la libertatea religioasă și la credință, așa cum este el consacrat în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în Carta drepturilor fundamentale a UE, explică Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei pentru Afaceri Externe a UE, pentru DW. El face trimitere la raportul Comisiei Europene privind Ucraina din 8 noiembrie 2023 și spune că „în general autoritățile ucrainene respectă aceste drepturi”.
Comisia Europeană este conștientă de faptul că Ucraina întreprinde acțiuni în justiție împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene din cauza susținerii de către Patriarhia Moscovei a războiului rusesc de agresiune. „Am luat act de faptul că parlamentul ucrainean a adoptat o lege care interzice activitățile organizațiilor religioase asociate cu Biserica Ortodoxă Rusă pe teritoriul Ucrainei. Aceasta din motive de securitate națională și pentru a preveni interferențele străine din partea Rusiei”.
Situație complexă
Teona Lavrelashvili de la Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene este convinsă că UE nu dorește să se implice în această problemă și că nu va face din ea un factor central în negocierile de aderare cu Ucraina.
UE, a declarat experta pentru DW, evaluează potențialele state membre pe baza criteriilor de la Copenhaga, acordând importanță stabilității instituțiilor, democrației, statului de drept, drepturilor omului și protecției minorităților. „În raport cu aceste criterii putem cântări și interzicerea organizațiilor religioase care au legături cu Biserica Ortodoxă Rusă, în special în ceea ce privește libertatea religioasă și libertatea de asociere”, a declarat Lavrelashvili. În practică, însă, trebuie să se țină cont de faptul că situația din Ucraina este extrem de complexă, adaugă ea.
Trădare, colaborare și complicitate
De la începutul amplei invazii ruse, oficialii ucraineni au pus în mișcare peste 100 de proceduri penale împotriva preoților Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei. Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), 26 dintre aceștia au fost între timp condamnați, cei mai mulți dintre ei pentru înaltă trădare, colaborare cu Rusia și complicitate.
Biserica Ortodoxă Rusă numește invazia Ucrainei un „război sfânt” și propagă ideea că întregul teritoriu al Ucrainei „trebuie adus sub sfera de influență exclusivă a Rusiei”. Iată de ce Kievul consideră că această biserică acționează ca braț ideologic al Kremlinului și că este complice la crime de război.
Un studiu al Biroului Ucrainean pentru Etno-politică și Libertate Religioasă constată că Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei este o organizație cu centrul încă în Rusia. În plus legătura ecleziastică cu Biserica Ortodoxă Rusă, căreia îi este subordonată, continuă să existe, ea nefiind în niciun caz dizolvată, așa cum susține Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei. Aceasta a renunțat în mod oficial la titulatura „Patriarhia Moscovei”.
Interzicerea bisericii - fără control juridic internațional
Guvernul ucrainean ar fi putut solicita, înainte de introducerea legii, consiliere constituțională, de pildă din partea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei. Intervenția acestui organism, care examinează actele juridice pentru a verifica conformitatea cu standardele europene, a fost propusă de 46 de deputați. Însă președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, a respins inițiativa negându-i necesitatea. „Folosim acest mecanism pentru proiectele de lege cu adevărat complexe”, a declarat el pentru agenția Interfax-Ucraina. Astfel, legea nu a fost supusă decât unei examinări parlamentare interne.
Potrivit comisiei parlamentare pentru integrarea în UE, proiectul de lege este conform cu obligațiile internaționale ale Ucrainei. Deputații au făcut trimitere la raportul Comisiei UE privind Ucraina, în special la secțiunea referitoare la garantarea drepturilor fundamentale. Raportul subliniază că Ucraina a luat măsuri legale împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care este legată de Moscova, începând din noiembrie 2022. Acestea au inclus sancțiuni împotriva reprezentanților de rang înalt ai bisericii, acuzați că au sprijinit războiul de agresiune rusesc, precum și percheziționarea sediilor bisericii.
Comisia Europeană a explicat în acest context că Ucraina caută „să prevină amestecul străin al Rusiei prin intermediul unei organizații religioase, dar fără a persecuta adepții obișnuiți ai bisericii”.
Securitatea națională primează asupra libertății religioase
Intenția UE este evidentă, explică Teona Lavrelashvili, potrivit căreia legea este absolut necesară pentru a proteja securitatea națională a Ucrainei. „Dat fiind războiul, UE va evita probabil să intervină, catalogând măsurile Ucrainei drept acte simbolice care demonstrează dorința Kievului de independență spirituală față de Moscova”.
Legea nu va împiedica probabil integrarea europeană a Ucrainei, spune și Dmitro Vovk, profesor de drept și de istorie a religiilor la Universitatea de Drept Național din Harkov, care predă în prezent la New York. Teona Lavrelashvili presupune că UE va cere totuși garanții de la Kiev dacă negocierile privind aderarea Ucrainei la UE vor continua. Guvernul va trebui atunci să se asigure că noua lege nu permite discriminarea nimănui din cauza convingerilor religioase.