Ucrainenii sunt primiţi în Polonia cu braţele deschise

Pentru refugiaţii ucraineni din Polonia, "PESEL" este cuvântul magic în aceste zile. Este abrevierea numărului de asigurări sociale polonez. Guvernul de la Varşovia a promis tuturor refugiaţilor de război din ţara vecină Ucraina un drept de şedere în ţară de 180 de zile, dreptul de a munci şi acces la sistemul medical şi cel de asistenţă socială. Toate acestea sunt posibile graţie PESEL. Cel mai mare birou de înregistrare, unde refugiaţii pot solicita PESEL, se află de sâmbătă, 19 martie, la Stadionul Naţional din Varşovia.

La sfârşitul săptămânii trecute s-au format acolo cozi interminabile. La poarta stadionului refugiaţilor li s-au oferit ceaiuri fierbinţi. "Voi sta aici cât va fi necesar. Am nevoie de permisul de muncă, trebuie să-mi găsesc de lucru, şi anume cât mai curând posibil", a declarat pentru DW Viktoria, în vârstă de 24 de ani.

A doua zi dimineaţă, la ora 9, specialistei IT din Kiev i s-a permis accesul în stadion. Noaptea şi-a petrecut-o la coadă împreună cu nişte prietene. Au dormit pe rând, preţ de câteva ceasuri, într-o maşină parcată în faţa stadionului. Va primi numărul PESEL în decurs de câteva zile. Cine a venit dimineaţa la stadion după ora 7, nu a mai avut şansa să fie primit în aceeaşi zi la oficiul de înregistrare. Voluntarii au pregătit banderole de culoare mov, pe care le-au distribuit celor cu şanse sigure de a ajunge la ghişeu în ziua următoare.

O mare provocare pentru administraţia poloneză

În Polonia se află în prezent mai bine de două milioane de refugiaţi ucraineni. Miercurea şi joia trecută, în primele zile ale campaniei de înregistrare, au fost înregistraţi 123.000 dintre ei. Birouri suplimentare de înregistrare, inclusiv mobile, care se vor deplasa la centrele de cazare pentru refugiaţi, vor accelera procedura. Oficiile orăşeneşti şi comunale, care în mod normal eliberează numerele PESEL, sunt deja suprasolicitate.

În primăria oraşului polonez Przemysl, aflat la graniţa cu Ucraina, se lucrează continuu. Dar şi aici sunt cozi nesfârşite, fiindcă există doar şapte funcţionari şi numai patru aparate de înregistrat amprente digitale. Refugiata Oxana Kolesnyk a lucrat în Ucraina la o bancă. "Nu ştiu poloneză şi de aceea nu cred că voi putea lucra într-o bancă. La asta mă aştept. Dar trebuie să-mi găsesc cumva cât mai rapid un loc de muncă, pentru ca fiul meu şi cu mine să ne putem întreţine", a spus ea. Are paşaport, ceea ce uşurează mult formalităţile. Cei care au fugit din calea războiului fără a-şi lua actele de identitate cu ei, trec prin proceduri mai îndelungate. Şi ei sunt primiţi în Polonia, chiar dacă identitatea lor nu poate fi verificată complet.

O lege votată recent în parlament le asigură refugiaţilor acces pe piaţa muncii, asistenţă medicală şi ajutor social, între altele o îndemnizaţie lunară de 110 euro pentru fiecare copil. La sosire, refugiaţii primesc fiecare câte 70 de euro de la stat, ulterior trebuie să-şi organizeze singuri întreţinerea. Aceeaşi lege le garantează cetăţenilor polonezi care găzduiesc ucraineni un ajutor de câte 9 euro pe zi pentru fiecare refugiat în parte.

În Polonia existau deja mai bine de un milion de refugiaţi ucraineni 

De la începutul războiului au fugit din ţară 3,3 milioane de ucraineni, mulţi dintre ei s-au refugiat în Polonia. Înaintea războiului existau deja în Polonia, cu ai săi 38 de milioane de locuitori, peste un milion de refugiaţi ucraineni. Aceştia şi-au părăsit ţara după anexarea Crimeei, în anul 2014.

Potrivit unui studiu realizat în 2021 de centrul de cercetare a părerilor preconcepute al Universităţii Varşovia, 90 la sută din respondenţi au declarat că-i acceptă pe ucraineni ca vecini şi colegi de muncă. În ultimele decenii în Polonia nu au prea existat imigranţi, cu excepţia ucrainenilor.

În comparaţie cu alte state ale UE, Polonia s-a baricadat în faţa valurilor de imigranţi. De aceea polonezii se confruntă acum cu un fenomen nou. După mai bine de trei săptămâni în care ucrainenii au fost primiţi cu braţele deschise, în mass media apare tot mai frecvent întrebarea cum pot face faţă sistemul medical şi cel de protecţie socială, şi aşa suprasolicitate, nevoilor altor milioane de nou-veniţi. Unii părinţi sunt nemulţumiţi de perspectiva unor săli de clasă supraaglomerate în şcoli.

Se cere ajutorul societăţii poloneze

Dr. Agnieszka Lada-Konefal, director adjunct al Deutsches Polen-Institut din Darmstadt, vorbeşte despre o imensă provocare pentru administraţia şi societatea poloneză, care va transforma cu siguranţă ţara. "Polonezii vor trebui să înveţe să convieţuiască cu oameni care sunt un pic diferiţi", spune ea.

"Deja în ultimii ani numeroşi polonezi au făcut această experienţă, inclusiv cu ucraineni, şi această experienţă a fost pozitivă", a declarat ea pentru DW. Este valabil şi pentru şcolari, care au primit în clasă colegi de altă limbă, de culturi diferite şi trecuţi prin traume de război. "Copiii şi adolescenţii trebuie să se acomodeze cu asta. Vor trebui să înveţe să convieţuiască cu ceilalţi, să manifeste deschidere. Aceasta se numeşte dezvoltare", a afirmat Lada-Konefal.

Dar unele segmente ale societăţii s-ar putea simţi suprasolicitate de marele val migrator. "Este greu de spus dacă societatea poloneză va accepta situaţia şi va învăţa să trăiască cu ea în cazul în care costurile vor fi mari iar criza şi războiul se vor prelungi", a avertizat ea. Valul de refugiaţi din Ucraina ar putea fi, în opinia ei, instrumentalizat de populişti "pentru a răspândi ură şi respingere".