Ungaria eurosceptică preia conducerea UE

Premierul naționalist de dreapta Viktor Orban este primul președinte al Consiliului Uniunii Europene care atacă public și denigrează instituțiile UE. În discursuri și interviuri acordate acasă, el a afirmat în mod repetat că UE reprezintă o amenințare la adresa suveranității Ungariei și că ar distruge agricultura, precum și întreprinderile mici și mijlocii. Din acest motiv, el se va muta la Bruxelles pentru a "zdruncina structurile de putere de acolo". În ultimii ani, Ungaria a utilizat în mod repetat dreptul de veto împotriva deciziilor luate de alte state membre ale UE.

În pofida scepticismului guvernului de la Budapesta față de UE, ministrul pentru Afaceri Europene al Ungariei, Janos Boka, dă asigurări că țara sa va fi un"intermediar onest" la reuniunile Consiliilor de Miniștri ori atunci când va stabili ordinea de zi și va purta negocieri cu Parlamentul UE în calitate de a doua cameră legislativă.

Ungaria este adesea pe banca acuzaților

Niciodată în istoria UE un președinte al Consiliului European nu s-a confruntat cu conflicte de interese atât de mari ca în cazul Ungariei, țară al cărei guvern face obiectul unei proceduri în temeiul articolului 7 din tratatele UE pentru periclitarea statului de drept. Comisia Europeană desfășoară și alte proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva acestei țări în ceea ce privește statul de drept. Curtea Europeană de Justiție tocmai a impus o amendă severă Ungariei pentru neaplicarea așa cum trebuie a legislației europene în materie de azil și migrație. Viktor Orban a calificat hotărârea drept "scandaloasă" și a anunțat că nu o va accepta. Șefii de stat și de guvern care se opun acestor reguli sunt trimiși la plimbare, s-a plâns premierul maghiar. El preia așadar fotoliul de președinte timp de șase luni cu promisiunea că Ungaria va fi un mediator de bună credință. Mulți observatori de la Bruxelles se îndoiesc că acest lucru este posibil.

Ungaria își vrea banii

Foarte complicat se anunță duelul dintre premierul Orban și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la ajutorul financiar pentru Ungaria. Deși Budapesta respinge ferm UE și standardele sale privind statul de drept în forma lor actuală, guvernul lui Orban solicită plata subvențiilor din fondul de redresare după pandemie și din fondul de coeziune. Aceasta după ce UE a înghețat impulsuri financiare de 30 de miliarde de euro argumentând că există un risc real de corupție iar instanțele din Ungaria nu mai sunt considerate independente. O parte din bani au fost însă deblocați din nou pentru a-l convinge pe Orban să aprobe ajutorul politic și militar pentru Ucraina. Este prima dată când un președinte al Consiliului UE este sancționat în temeiul așa-numitului "mecanism al statului de drept".

Ungaria nu vrea să ajute Ucraina

Ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, nu dă Ucrainei nicio speranță de progres rapid în negocierile de aderare care tocmai au început la 25 iunie. Sub președinția maghiară, a precizat el, nu va fi deschis niciunul dintre cele 35 de capitole de negociere aflate în așteptare. De altfel, Budapesta blochează ajutorul financiar pentru Ucraina ori de câte ori poate, Ungaria refuzând în prezent să elibereze un ajutor militar în valoare totală de 6,6 miliarde de euro dintr-un fond al UE. Până în prezent, guvernul maghiar a evitat să spună dacă viitorul președinte al Consiliului va menține acest veto.

Premierul ungar, care menține relații economice bune cu companiile rusești în pofida sancțiunilor UE, s-a prezentat în campania electorală pentru alegerile europene din postura de pacifist. "Nu vom permite să fim târâți în război, nu vom permite să ni se impună migranți ilegali și cu siguranță nu ne vom reeduca copiii", a declarat Viktor Orban cu ocazia zilei naționale din martie.

Ungaria dorește progrese în Balcanii de Vest

Pe de altă parte, statele candidate din Balcanii de Vest pot să spere la dinamizarea negocierilor lor cu UE. Presiunea exercitată în unele părți ale UE în favoarea aderării Ucrainei ar trebui să fie redirecționată către Balcanii de Vest, anunță Janos Boka.

"Președinția și-a fixat obiectivul de a se asigura că o parte din acest entuziasm se revarsă asupra țărilor din Balcanii de Vest, astfel încât ele să poată face un pas mai aproape de aderare", a declarat oficialul maghiar la Bruxelles.

Este de așteptat deschiderea de noi capitole de negociere cu Serbia, țară care, la fel ca Ungaria, menține rezerve cu privire la politica europeană față de Ucraina și care este mai receptivă la cererile Rusiei. Potrivit Comisiei Europene, Serbia s-a îndepărtat de aderare, în loc să se apropie, din cauza statului său tot mai autoritar.

Președinția maghiară a UE planifică și închiderea a cât mai multor capitole din negocierile de aderare cu Muntenegru și realizarea de progrese în discuțiile cu Macedonia de Nord și Albania. În acest sens ar putea avea loc o nouă conferință interguvernamentală oficială cu aceste două țări pentru a impulsiona negocierile. Ministrul afacerilor europene din Ungaria a exclus însă această posibilitate pentru Ucraina pentru următoarele șase luni.

Puterea Ungariei nu trebuie supraestimată

Influența pe care o președinție a Consiliului UE o are asupra activității Uniunii nu trebuie totuși supraestimată, afirmă Thu Nguyen de la grupul de reflecție Jacques Delors Centre într-o analiză pentru revista "Internationale Politik".

Programul președințiilor este stabilit pe termen lung iar Ungaria poate decide cel mult câteva accente, afirmă expertul. În mod tradițional, amintește el, puține decizii în materie de legislație se întâmplă imediat după alegerea Parlamentului European. Prin urmare, această președinție "se va încadra într-o perioadă în care instituțiile UE vor fi ocupate cu distribuirea posturilor și în special cu numirea noii Comisii. Prin urmare, în această perioadă se desfășoară puțină activitate legislativă în care implicarea Consiliului să fie deosebit de importantă". Rolul de moderator în negocierile trilaterale dintre Comisie, Consiliu și Parlament cu privire la proiectele legislative abia dacă va fi solicitat, conchide analistul.

Ungaria o respinge pe președinta Comisiei Europene

Vorbind despre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul maghiar Viktor Orban a descris performanța generală a acesteia în fruntea UE ca fiind "slabă". "Ultimii cinci ani au fost probabil cei mai slabi din istoria UE", a răbufnit viitorul președinte al Consiliului, care urmează să lucreze cu Comisia Europeană. Nu e mai puțin adevărat că și președinta germană a Comisiei nutrește o antipatie sinceră față de șeful guvernului de la Budapesta și față de colegii săi din partidul naționalist de dreapta din UE. "Ei vor să calce în picioare valorile noastre și vor să distrugă Europa", a avertizat ea în timpul campaniei electorale.

Parlamentul European a pus încă de anul trecut sub semnul întrebării oportunitatea preluării președinției Consiliului UE de către guvernul maghiar. Parlamentul a criticat dur Ungaria, mai ales pentru deficiențele sale în materie de stat de drept. Va fi interesant de văzut ce schimburi de replici vor exista între Viktor Orban, ca președinte al Consiliului UE, și deputații europeni.

"Vom depăși și momentul Ungaria", spune un diplomat UE la adăpostul anonimatului. Munca de fond va începe în prima jumătate a anului 2025, cu Polonia în postura de lideră a Consiliului și cu o nouă Comisie Europeană. Din fericire, potrivit diplomatului UE, la Varșovia nu mai se află la conducere PiS, un partid naționalist de dreapta, pe placul lui Viktor Orban, ci un guvern favorabil UE.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.