Urmările "cazului Maria" pentru sinti şi romi

Poveştile sunt cât se poate de vechi, explică istoricul şi expertul în stereotipii Wolfgang Benz: "Dacă un copil dispărea în trecut se credea că evreii l-au furat şi ucis sau că ţiganii l-au luat pentru a-l trimite la cerşit". În 1946, uciderea a 40 până la 50 de evrei în Polonia este trecută în contul unor asemenea prejudecăţi.

Recentul caz al micuţei Maria, de patru ani, din Grecia, eliberată de poliţie din "ghiarele ţiganilor" arată un singur lucru, după cum declara Benz la o conferinţă de presă organizată de Comitetul Central al Romilor şi Sinti la Berlin. "Clişeele legate de ţigani revin în atenţia opiniei publice din Europa": Prin teama de înstrăinare a cetăţenilor europeni s-au reactivat atitudini potrivnice. "Ţiganii", ar fi, în opinia specialistului, caracterizaţi drept "necivilizabili şi neintegrabili".

"Micul înger blond", după cum a numit-o presa elenă pe Maria, a fost descoperit de poliţie în timpul unei razii, în luna octombrie, într-o aşezare de romi. Datorită înfăţişării ei diferite (blondă cu ochii albaştri) s-a lansat imediat ipoteza unei răpiri. Ştirea a făcut înconjurul lumii. Sute de părinţi ai căror copiii sunt dispăruţi au luat cuvântul. Ulterior s-a dovedit că micuţa Maria fusese născută de o mamă romă din Bulgaria, care neavând mijloace financiare pentru a o creşte, a lăsat-o unei familii de romi din Grecia.

Acuzaţie: mediile au alimentat rasismul

"În toată Europa şi chiar dincolo de graniţele continentului, minoritatea romă a fost stigmatizată şi acuzată, s-a bănuit că mai mulţi copii dispăruţi în întreaga lume ar fi ajuns în mâinile romilor," a precizat şeful Comitetului Central al Minoriţăţilor Sinti şi Roma din Germania, Romani Rose. În Serbia, un grup de Skinheads ar fi atacat o familie de romi cu un copil blond. În Irlanda, copii blonzi ar fi fost separaţi de familiile lor, având la bază doar "indicii venite din rândul populaţiei". Aceste acţiuni poliţieneşti ca şi articolele de presă, care s-ar fi bazat pe "modele rasiste", ar fi motivele pentru care acum "suferă majoritatea romilor din Germania şi din Europa", a mai adăugat Rose. Potrivit unor estimări, în Germania trăiesc circa 100.000 de romi şi sinti, în vreme ce în întreaga Uniune Europeană numărul acestora ar fi undeva în jur de şase milioane.

Evident deranjat, Rose a povestit despre copii romi care au fost întrebaţi la şcoală dacă ar fi fost răpiţi sau dacă ei înşişi ar fura. "Suntem din nou puşi la zid", critică Rose actuala situaţie.

În plus, statul de drept ar trebui să intervină pentru ca atitudini singulare să nu ducă la discriminarea rasială a întregii minorităţi. Rose cere politicienlor să condamne clar antiţiganismul, dacă e posbil chiar prin formarea unei comisii de experţi în Bundestag care să "documenteze atacurile îndreptate împotriva romilor în Germania." O dată pe legislatură, Bundestagul ar trebui să primească un raport în acest sens.

Rose a mai dezvăluit că, în timpul unei vizite comune la lagărul de concentrare de la Dachau, cancelara Angela Merkel i-a propus să poarte o discuţie pe această temă, după alegerile din septembrie. În "cazul Maria", Rose a anunţat că va depune un protest adresat guvernului elen faţă de reacţiile autorităţilor şi ale presei, prin intermediul Ambasadei de la Berlin. Că reprezentanţii minorităţilor de sinti şi romi sunt consideraţi în Grecia drept "ţapi ispăşitori" este, în opinia lui Rose, "un scandal pentru Europa". Aşa numita "migraţie a sărăciei" nu poate fi "pusă în spatele unei minorităţi", a mai adăugat Rose.

Mai mult ajutor pentru refugiaţii din calea sărăciei

Cu puţin timp în urmă, într-un interviu acordat "Süddeutsche Zeitung", Rose trăgea un semnal de alarmă faţă de "concentrarea asupra unei anumite părţi a romilor". El cerea o diferenţiere clară între cei "care trăiesc în anonimitate şi cei care duc o viaţă absolut normală în Germania".

Ministrul federal de interne, Hans-Peter Friedrich, avertiza recent asupra unui nou val de emigranţi, care ar putea profita de sistemul social german. Reacţia oficialului a venit la scurt timp după ce un tribunal de land a dat câştig de cauză unei familii de români, care se afla de mai multă vreme în Germania şi care, negăsind de lucru, ar avea dreptul la ajutor social, aşa numitul Hartz IV.

Valurile recente de emigranţi din România şi Bulgaria, ţări în care trăiesc mulţi romi, sunt rezultatul unor jocuri politice, acuză Rose. Politicienii sunt cei care, în opinia lui Romani Rose, ar trebui să se implice în rezolvarea problemelor emigranţilor.

Eforturile lor ar putea fi dublate de presă ca şi de reprezentanţii Bisericii pentru a înlătura "ideile preconcepute ale populaţie majoritare", conchide expertul german Wolfgang Benz.