Găgăuzia: Loialitate pro-rusă sau dorința de integrare în UE
27 octombrie 2024Asta pentru că, în ultimii ani, UE și mai ales România au investit milioane de euro în infrastructura socială de acolo. Pentru comparație, chiar și cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană care au venit duminică la vot (regiune separatistă controlată de un regim ilegal pro-rus, unde nu a fost implementat nici un proiect european și unde propaganda rusească este la ea acasă), au optat în proporție de 37% pentru aderarea Moldovei la UE.
Pe 2 februarie 2014, în Găgăuzia a mai avut loc un „referendum” în care locuitorii autonomiei au fost întrebați dacă vor ca Republica Moldova să adere la UE sau la Uniunea Eurasiatică gestionată de Kremlin. Conform acelui pseudo-referendum, 97% dintre participanți au votat împotriva UE. 98% au optat pentru ca Găgăuzia să devină stat independent „în cazul în care Moldova își pierde suveranitatea”. Nimeni nu a recunoscut acel „referendum” iar procurorii moldoveni au deschis dosare pentru separatism împotriva organizatorilor.
Zece ani mai târziu, în 2024, locuitorii autonomiei au participat la un alt referendum, de data aceasta legal. În cei zece ani care au trecut, timp în care în Autonomia Găgăuză au fost injectate milioane de euro din fondurile europene și s-au făcut numeroase investiții, numărul susținătorilor vectorului european a crescut cu numai 2%.
De ce, totuși, oamenii de acolo sunt atât de virulenți contra UE și de ce nu se pot rupe de trecutul sovietic, chiar dacă, între timp, odată cu invazia armatei ruse în Ucraina, imaginea Rusiei a avut de suferit semnificativ?
Autonomia Găgăuză este formată din trei raioane: Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. Intrarea în Găgăuzia este marcată distinct prin inscripția: „GAGAUZIYA COMRAT DOLAYI”, cu stema și drapelul autonomiei, dar și cu drapelul Republicii Moldova.
Locul este un popas pentru turiștii care își doresc neapărat o fotografie lângă acele litere mari. Imediat după, vedem un panou cu drapelul Uniunii Europene însoțit de mesajul: „Împreună construim drumuri mai bune”.
Pe acest drum ajungem la Comrat, orașul administrativ al UTA Găgăuzia.
În fața Comitetului Executiv (un fel de guvern local) al Găgăuziei fâlfâie vreo 20 de drapele ale autonomiei și ale Republicii Moldova. Asta chiar în imediata apropiere a monumentului lui Lenin - o ancoră a trecutului ce le amintește găgăuzilor de era sovietică și care îi ține captivi într-o stare de nici înainte, nici înapoi.
Atât în fața Primăriei, cât și în parcul central, sunt panouri cu proiectele realizate cu susținerea Uniunii Europene. Am întrebat mai mulți oameni dacă știu ce proiecte de infrastructură au fost finanțate din bani europeni. Aproape toți au ridicat din umeri și ne-au spus că totul se face din banii publici locali.
Chiar în centrul orașului, o femeie așteaptă microbuzul care face curse spre Anglia pentru a trimite copiilor un colet. Ne-a spus că este pentru integrarea europeană și a votat „DA” la referendum: „Mulți sunt victime ale propagandei ruse și nu le este ușor să renunțe la dragostea pentru Rusia. Eu chiar le pun întrebarea: de ce sunteți împotriva Uniunii Europene, dacă grădinițele, școlile și drumurile au fost reparate din bani europeni? Mulți dintre ei au copiii acolo sau chiar muncesc în UE, fac bani acolo, vin acasă și își construiesc case, dar de votat votează împotriva UE. Nu știu de ce fac așa. În satul meu sunt oameni care lucrează în UE, dar la referendum au votat „NU”. M-a surprins rezultatul. Mă tem că, dacă ajungem sub papucul Rusiei, se va începe iar vreun război. Europa nu o să vină peste noi cu război. Dacă Ucraina nu ar fi ținut piept, războiul ar fi ajuns demult la noi. Dacă soldații ruși ar fi ajuns la armata a 14-a a Rusiei din Transnistria nici nu vreau să-mi imaginez ce s-ar fi întâmplat. Chiar îmi fac griji pentru votul din 3 noiembrie (turul doi al alegerilor prezidențiale – n.n.), pentru că eu vreau pace, vreau liniște și am văzut la televizor ambițiile rușilor. Nu o să se oprească la Ucraina, vor cuceri alte teritorii, inclusiv Moldova. Eu cred că doar cei care nu-și dau seama de pericol votează candidați pro-ruși și contra aderării la UE. Doar uniți putem face schimbări”.
Pe doamna Valentina am întâlnit-o odihnindu-se pe o bancă în parc. Calcula facturile pentru întreținere. Ne spune franc că a votat „NU” la referendum, motivând că „Moldova trebuie să construiască Europa aici, nu să mergem noi acolo”. Am întrebat-o ce știe despre Uniunea Europeană. Mi-a răspuns fâstâcită că „nu o pasionează politica”. Pe 3 noiembrie va vota pentru Stoianoglo, pentru că „este pământean”. „M-a uimit de ce Stoianoglo nu a luat buletinul pentru referendum. Eu nu înțeleg, dacă ne integrăm, va trebui să schimbăm Constituția?”. Adevărul este că această narațiune cu amendarea Constituției este foarte răspândită printre locuitorii autonomiei. A trebuit să le explicăm fiecăruia din cei cu care am vorbit ce schimbări ar urma să fie făcute în Legea Supremă.
„Am fost în Bulgaria și am văzut că oamenii de acolo nu trăiesc mai bine ca noi, tot își vând roșiile și pepenii pe marginea drumului, la fel ca noi”. Am întrebat-o de unde dragostea pentru Rusia? „Găgăuzia vrea să fie prietenă cu Rusia. Jumătate din găgăuzi sunt în Rusia, toți copiii mei sunt acolo”.
Valentina este ucraineancă. Ne-a spus că niciodată nu s-ar fi gândit că „fratele” ei din Rusia va lupta împotriva Ucrainei: „Și în aceste condiții, totuși sunteți pro-Rusia?” - o întreb. Ezită câteva secunde, probabil conștientizând pentru prima dată situația ingrată în care s-a pomenit. Apoi râde și se justifică: „Locuiesc în Republica Moldova de 50 de ani, deci nu mai sunt ucraineancă”. Nu o deranjează faptul că Rusia a atacat Ucraina și, inspirată de propaganda rusească, acuză Ucraina și SUA pentru declanșarea războiului. La despărțire, ne-a sfătuit să avem grijă cum vom vota, pentru că „este în joc viitorul nostru”.
Cât am cutreierat Comratul, nu am găsit nicio urmă sau vreun indiciu că au avut loc alegeri și referendum cu o zi în urmă. Niciun panou informativ sau afiș. Chiar lângă Primărie sunt două bannere informative cu urme de adeziv și hârtie rămase de la afișele care au fost răzuite. După vopseaua impregnată pe bannere, ne dăm seama că aici au fost afișele electorale ale candidaților.
Sediile partidului pro-rus „Victorie” (gestionat de oligarhul fugar Ilan Șor), decorate în roșu aprins, au ușile închise. O fată de vreo 23 de ani, care trecea pe alături, ne-a spus că nu este nici pentru, nici contra integrării, deoarece „nu o interesează politica”. Părinții ei muncesc în UE iar mama s-a recăsătorit tot acolo.
„Nu am participat la alegeri și nu vreau în UE. Am fost acolo și pot să vă spun că, la fel ca în Republica Moldova, economia scade. La noi, prețurile sunt ca în UE, dar salariile nu. Nici la alegerile din 3 noiembrie nu voi merge. Oricum e clar că va câștiga Maia Sandu”.
La piața din oraș, vânzătorii își strâng deja marfa de pe tarabe. Par deranjați de întrebările noastre despre alegeri și Uniunea Europeană. „Tam vse gomiki” (acolo – în UE - sunt toți homosexuali), ne răspunde o vânzătoare supărată.
„Uniunea Europeană nu ne vrea și nu ne va accepta nici peste un an, nici peste câțiva. Moldova este pe ultimul loc pentru ei”.
„Maia Sandu l-a demis pe Stoianoglo pentru că el dorea să dezvăluie cum ea și Șor au furat miliardul”.
Un bărbat nici măcar nu știe care sunt rezultatele alegerilor și că va urma un al doilea tur. A votat „NU” la referendum, dar nu a putut explica de ce. Pur și simplu este împotriva modificării Constituției. „Dacă oamenii vor dori să meargă în UE, o vor face indiferent de rezultatul referendumului”.
„Oamenii pleacă în UE nu pentru că este mai bine, ci pentru că sunt locuri de muncă”.
Secția de votare 36/6 se află într-o instituție recent renovată. Cum nu există nicio inscripție care să indice ce fel de instituție este, am întrebat câțiva tineri care stăteau pe bănci în fața clădirii. Bariera lingvistică a apărut imediat. Chiar și după ce am început să vorbesc cu ei în rusă, mi-au acordat atenție doar după ce am repetat întrebările de mai multe ori. În cele din urmă, mi-au spus că este Colegiul Pedagogic. Ulterior am aflat că reconstrucția fațadei clădirii principale a Colegiului Pedagogic „Mihail Ciachir” a fost finanțată de Banca Mondială.
Două vânzătoare la poarta pieței se plâng de pensiile mici, motiv pentru care nu vor în UE. Le explicăm că în Uniunea Europeană pensiile sunt mai mari. Una dintre ele este uimită să afle acest lucru: „Eu vreau cu Rusia. Am fost operată acolo de două ori și nu există corupție. Fetelor, dar de ce nu vreți cu Rusia? Știți cât sunt ei de buni?”, ne întreabă femeia când ne îndepărtăm. Îi răspundem că știm că Rusia a invadat Ucraina, dar după ce începe să ne împroaște cu narațiuni propagandistice anti-ucrainene, ne luăm rămas bun și plecăm. Un bărbat care a asistat la discuție ne-a ajuns din urmă, încercând să ne convingă de măreția Rusiei și de mărinimia rușilor.
Raisa, care lucrează în Italia, a participat la alegeri și a votat pentru integrarea țării în UE. Ea consideră că oamenii au votat „NU” pentru că nu au educație politică și nu se informează din surse credibile.
„Găgăuzii s-au născut pro-ruși, cu această mentalitate, și nu-i poți schimba. Cei rămași în țară sunt, în mare parte, bătrâni. Ei au trăit în perioada sovietică și le este foarte greu să-și schimbe viziunile. Ei au trăit bine atunci pentru că erau tineri și li s-a întipărit. Încă au sânge rusesc în vene. Vom merge la alegeri pe 3 noiembrie și vom vota pentru un candidat pro-european”.
Nora ei este la fel de revoltată de rezultatele alegerilor. „Cum poți primi atâtea finanțări și să spui „NU” la referendum? Totul aici este făcut din bani europeni. Tot ce vedeți în jur. Pentru noi a fost un șoc, ne așteptam ca mai mulți să spună „DA”. Eu înțeleg că sunt oameni care nu vor în UE, dar trebuie să se gândească la copiii lor, la nepoți. Vă asigur că aici sunt mulți pro-europeni care spun că vor vota cu Maia Sandu, chiar dacă Stoianoglo este de aici, de-al lor”.
„Oamenii trebuie să aibă un anumit nivel intelectual pentru a înțelege cum funcționează lucrurile în politică și societate. Trebuie să ne gândim la copiii noștri, iar locul lor este în Uniunea Europeană”, adaugă Raisa.
În ultimii șapte ani am vizitat UTA Găgăuzia de cinci ori. În ciuda rezultatului negativ la referendum, am sesizat o schimbare timidă de atitudine a localnicilor - au apărut voci pro-europene. Chiar dacă la nivel general rezistența față de integrarea europeană rămâne puternică, a apărut un soi de deschidere tacită a viziunii unora – o schimbare de mentalitate care ar trebui încurajată. Surprinzător, unii au acceptat să discutăm în limba română... chiar dacă stâlcit.