Vești proaste din Bavaria și Hessa pentru cancelarul Scholz

Partidele conservatoare au câștigat alegerile parlamentare regionale desfășurate astăzi în landurile Bavaria și Hessa. Cele două bătălii electorale, despre care cel mai popular ziar german, bulevardierul Bild, scrie că au fost „micile alegeri federale”, au reprezentat un test pentru întreaga scenă politică germană.

Uniunea Creștin Socială (CSU), partidul care formează în mod tradițional (și multă vreme chiar monocolor) Guvernul din Bavaria, a înregistrat rezultatul cel mai slab din ultimele șapte decenii. O singură dată în istoria alegerilor democratice din Republica Federală, CSU (partenerul bavarez al Uniunii Creștin-Democrate) a avut un scor mai slab - în 1950, când a fost votată de doar 27,4% din alegători. În celălalt land, știrea serii vine de fapt de la partidul de pe locul doi: dreapta radicală populistă Alternativa pentru Germania (AfD) încheie scrutinul cu rezultate mai bune decît Verzii și Partidul Social Democrat (SPD).

Un semafor foarte palid în Bavaria

În această duminică, în cursa pentru noul legislativ de la München, CSU a obținut, conform estimărilor, cele mai multe voturi directe - 37%, cu o scădere de 0,4 puncte procentuale față de rezultatul din urmă cu cinci ani. CSU va ocupa 85 din totalul fotolilor din legislativul regional.

Coaliția federală a cancelarului Olaf Scholz („semaforul” compus, la Berlin, din roșii social-democrați, galbenii liberali și verzii ecologiști) are motive și mai serioase de îngrijorare: împreună, cele trei formațiuni nu au primit, în Bavaria, nici măcar o treime din voturile exprimate. Mai mult, chiar, liberalii au rămas fără mandate parlamentare.

Cu 15,7% (o scădere de aproape două procente), Verzii vor avea 35 de deputați. Urmează cele două partide populiste de dreapta, Alternativa pentru Germania și Alegătorii liberi (FW). AfD are 15,3% (o creștere de cinci procente) și a câștigat 34 de mandate, în vreme ce FW, cu 14,3% (un câștig suplimentar de 2,4% față de anul 2018) va avea 32 de mandate de deputat. Social-democrații cancelarului Olaf Scholz (SPD) își continuă declinul: 8,4% (cu 1,3 procente mai puțin decât la scrutinul precedent) și vor fi reprezentați de 19 parlamentari.

Actuala majoritate CSU-FW poate guverna mai departe, conform estimărilor proiectate de postul public de televiziune ARD: are 116 mandate, mult peste necesarul de 103 pentru o majoritate în legislativul cu 205 de fotolii. Un anunț este așteptat de la liderul CSU, premierul în funcție Markus Söder. Deocamdată, șeful conservatorilor a dat un răspuns evaziv, evitând să se pronunțe: „O campanie electorală lungă și istovitoare s-a încheiat. Bavaria a ales stabilitatea. Nu ne-a interesat niciodată un premiu de frumusețe, ci un guvern puternic și stabil”. Pe de altă parte, șeful Alegătorilor liberi, Hubert Aiwanger, în prezent vicepremier al landului și ministru al Economiei în Cabinetul Söder, a declarat, la televiziunea publică ZDF, că „ar dori, cu plăcere”, portofolii ministeriale pentru partidul său, „dacă cifrele vor fi favorabile”.

Liberalii (FDP), parte din coaliția “semafor” de la Berlin, au obținut doar trei procente, așa că nu au atins pragul electoral și nu vor fi prezenți în viitorul Parlament de la München.

Ilse Aigner, președinta creștin-socială a Parlamentului de la München, s-a declarat mulțumită, într-o intervenție la televiziunea publică ARD, de mandatul electoral de a forma un nou guvern primit de CSU dar și de scorul total pe care l-au obținut în Bavaria partidele din coaliția „semafor” - sub 30%.

AfD, al doilea partid în Hessa

Creștin-democrații rămân, de departe, cel mai mare partid din landul Hessa: conduc în exit-polluri cu puțin peste 35% din voturi (aproape opt procente mai mult decât în 2018). Aceste procente s-ar putea concretiza în 44 de mandate. „Alegătorii ne-au oferit un mandat clar de guvernare. Au votat pentru stabilitate dar și pentru o reînnoire blândă”, s-a adresat premierul conservator al landului, Boris Rhein, suporterilor, după aflarea estimărilor. Urmează ca Rhein să anunțe și partenerii alături de care își va dori să guverneze, în condițiile în care pe locul secund a ajuns formațiunea de dreapta radicală AfD, care a crescut cu peste trei procente, până la 16,3% (21 de fotolii parlamentare) dar pe care restul partidelor o consideră, deocamdată, nefrecventabilă. AfD se află, de fapt, în vizorul serviciilor germane de informații, pentru că o parte dintre simpatizanții și membrii formațiunii promovează idei extremiste neconstituționale.

Social-democrații sunt cotați cu pierderi de circa patru puncte, până la 15,9%, și vor ocupa 20 de fotolii în Parlamentul de la Wiesbaden. Eșecul se contabilizează nu doar în dreptul filialei de land a SPD ci și în contul politic al ministrei federale de Interne, Nancy Faeser, care a deschis lista de candidați regionali a social-democraților. S-a discutat în ultimele zile despre posibilitatea ca un astfel de scor să o oblige să își dea demisia de onoare din poziția ocupată în Cabinetul Scholz de la Berlin. A fost și acuzată că, implicându-se în campania electorală, s-a constituit într-o vulnerabilitate pentru securitatea națională, pe care o conduce din mandatul de ministru. Vorbind de la sediul din Wiesbaden al partidului, Faeser a numit rezultatul „foarte dezamăgitor” dar a promis că „vom trece peste seara asta împreună, în această seară și în următoarele câteva săptămâni. Câștigăm alegerile împreună și le pierdem împreună”.

Tot patru puncte mai puțin decât în urmă cu cinci ani au obținut și ecologiștii, care coboară la 15,4% și vor avea 19 deputați. Liberal-democrații din FDP au atins la limită pragul care garantează reprezentarea în Parlamentul de la Wiesbaden: au fost votați de 5% dintre alegători (-2,5% față de 2018) și vor deține șase mandate. Iar stânga postcomunistă (Die Linke) a pierdut aproape trei procente: cu un scor de doar 3,4% nu va avea fotolii în viitorul legislativ de land.