Interviu cu publicistul dr.Serghei Lagodinsky

Deutsche Welle: Domnule Lagodinsky, după atentatul asupra lui Nemţov s-a afirmat că Vladimir Putin ar purta cel puţin parţial vina, în condiţiile în care a facilitat instaurarea unui climat politic în care a e posibilă comiterea unor asemenea atacuri. Cum comentaţi această acuzaţie?

Sergey Lagodinsky: E valabilă. Guvernul reprimă opoziţia şi a demarat o campanie agresivă contra adversarilor săi. Campania a fost alimentată (cu suportul masiv al presei) ad hominem, deci inclusiv cu atacuri la persoana anumitor adversari, încă dinaintea crizei ucrainene. În aceste condiţii, Kremlinul poartă vina politică a recentei crime. Nemţov şi alţi reprezentanţi ai opoziţiei au fost sistematic ponegriţi şi discreditaţi. Din cauza dezaprobului său faţă de politica Rusiei în conflictul ucrainean, Nemţov a fost considerat nu numai un duşman al regimului, ci al ţării şi poporului. Cei ca el sunt numiţi "coloana a cincea" (n.r. forţe subversive) şi declaraţi, indirect, în afara legii.

Cum explicaţi acest climat politic dur? Ce urmăreşte Putin să obţină?

În contextul situaţiei economie dificile a ţării, Putin era supus multor presiuni înainte de criza ucraineană. Rusia câştigă din exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze, dar în industria de profil sau în tehnologie nouă nu s-a investit deloc. În aceste condiţii, Putin n-a mai putut cumpăra susţinerea populaţiei. La toate acestea se adaugă demonstraţiile din perioada 2011-2013.Guvernul a înţeles că, pe fondul unei societăţi în plină transformare, pe de o parte, şi economia în declin, pe de alta, îi va fi greu să se menţină fără să strângă laţul. Şi aşa s-a petrecut: toţi cei care s-au implicat în aceste demonstraţii au fost supuşi la presiuni.

Opozanţii, ca Navalîi sau alţii, au început să fie hărţuiţi. La toate acestea se adaugă teama Kremlinului de "maidan" - adică de revoluţiile inspirate din occident, precum cea din Ucraina.

În context, ce rol are criza din Ucraina?

Un rol mare. Când Ucraina a refuzat dezintegrarea, spaimele Kremlinului au atins apogeul, aşa că s-a decis pentru o intervenţie militară - lucru menit şi mobilizării sprijinului intern. Pârghiile presei şi aparatul opresiv au funcţionat perfect. Putin a obţinut suportul a 80% din populaţie - lucru posibil când nu priveşti numai în afară, ci cauţi duşmanii şi în imediata apropiere. Pentru acest rol, cei ca Nemţov sunt candidaţii ideali.

Cu el a fost pusă la stâlpul infamiei liberalizarea din anii 90 - în pofida faptului că însuşi Putin a avut o cotă parte la acest proces. Nemţov a arătat că e pro-european. Iar criticile la adresa lui au fost o poziţionare clară şi contra occidentului. Prin el poţi demoniza presupusul liberalism al pieţei, nu mai contează că şi Putin e pentru o piaţă liberală. Şeful Kremlinului aruncă vina pe alţii, inclusiv pentru declinul ţării. El şi acoliţii vor să pozeze în "cei buni", garanţii stabilităţii.

Ce reprezintă pentru opoziţie uciderea lui Nemţov? Cum ar trebui să reacţioneze în viitor?

A fost o tentativă de intimidare a opoziţiei. E clar că şi reprezentanţii acesteia sunt consideraţi nişte pária. Sistemul poate face cu ei ce doreşte, inclusiv să-i lichideze fizic. Până acum n-a fost aşa, au fost atacaţi numai jurnalişti. Nou este faptul că acum a fost ucis un politician din opoziţie. Până de curând adversarii politici erau trimişi la închisoare, dar nu erau împuşcaţi. Totuşi, cred că recenta crimă îi oferă opoziţiei din Rusia o şansă - aceea de a stârni interesul segmentului de populaţie care nu se informează numai de la televiziunea de stat, ci şi din alte surse.

Ar putea avea consecinţe recentul atentat în Guvernul de la Moscova?

Da. Pentru Putin ar fi o bună ocazie să reacţioneze contra naţionaliştilor şi a militanţilor anti-maidan din Rusia. Aceştia fac presiuni asupra sa. La demonstraţiile anti-maidan de acum câteva zile au fost rostite sloganuri dure, pe care conducerea ţării le-a salutat. Putin e prins în corzi. Însă Guvernul s-ar putea deştepta pentru a detensiona situaţia internă. Pesemne nu s-ar ajunge la raporturi cu adevărat democratice, dar măcar - în urma atentatului - Guvernul ar avea ocazia să se reinventeze.