Ţările maghrebine sunt "sigure"

"Ajuţi şi spunând nu", a apărat ministrul federal de Interne, Thomas de Maizière, legea proaspăt votată în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului federal, conform căreia Marocul, Tunisia şi Algeria sunt considerate "ţări de provenienţă sigure". Acolo unde nu e nevoie de ajutor umanitar, ar fi corect şi legitim ca Germania să le transmită cetăţenilor din aceste ţări următorul mesaj: fără un motiv real, nu vor obţine azil pe teritoriul Republicii Federale. Este ceea ce a mai subliniat ministrul german. Tentaţia de a porni spre Germania pentru a avea "condiţii de trai mai bune" trebuie temperată, consideră de Maizière.

În 2015 rata de soluţionare favorabilă a cererilor de azil a fost de 2,12%. În primul trimestru al anului 2016 a scăzut la 0,7%. Pe fondul acestei situaţii era necesară şi o revizuire a procedurilor de acordare a azilului, a mai explicat ministrul federal de Interne. Încadrarea ţărilor maghrebine pe lista ţărilor de provenienţă sigure presupune simplificarea procesului de expluzare a solicitanţilor de azil, lucru care nu înseamnă însă că nu va fi analizat şi fiecare dosar în parte. Conform ministrului de Interne, însăşi reprezentanţii celor trei state şi-au dorit încadrarea acestora pe listă.

Opoziţia e împotrivă

Cele două mari partide de opoziţie din Germania au respins demersul, invocând lezarea drepturilor omului în aceste state - semnalizată în repatate rânduri de către organizaţiile non-guvernamentale. Deosebit de grea este situaţia persoanelor de altă orientare sexuală, a afirmat Volker Beck din partea formaţiunii ecologiste.

Ulla Jelpke din partea Stângii a amintit de situaţia din Sahara Occidentală şi a respins "o legislaţie în domeniul azilului de rang inferior ". Din cauza situaţiei dificile în regiune, toate ONG-urile s-au opus considerării ţărilor maghrebine drept "state sigure", a mai spus Jelpke.

Speranţa într-un nivel de trai mai bun nu reprezintă nicăieri în lume un motiv de acordare a azilului, a declarat social-democratul Burkhard Lischka. Legea germană în domeniu n-ar trebui suprasolicitată. "Dacă noi, democraţii, nu trasăm limita, le lăsăm spaţiu de manevră populiştilor", a avertizat Lischka.

Conservatorii consideră că decizia Bundestag-ului a fost necesară atât pentru a mai tăia din avântul celor care se îndreaptă spre Germania cu iluzii false cât şi pentru relaxarea situaţiei din administraţiile regionale şi locale din Republica Federală. Legea nu înseamnă, însă, şi că oamenii din aceste ţări nu pot depune cereri de azil. Conservatorii admit faptul că în cele trei state există multe probleme, însă nu legislaţia germană în domeniul acordării azilului este instrumentul potrivit pentru a le soluţiona.

Urmează votul în Bundesrat

După dezbatere, legea a fost aprobată în Bundestag cu majoritate de voturi. La numărătoare s-a constatat că au existat mai multe refuzuri decât i-ar fi revenit opoziţiei. Se pare, aşadar, că şi unii reprezentanţi ai formaţiunilor de la guvernare (SPD şi CDU/CSU) au fost împotriva noii legi.

În luna iunie legea urmează să fie analizată în Bundesrat, reprezentanţa landurilor federale. Ecologiştii cer încă de pe acum împiedicarea legii cu sprijinul guvernelor de land în care sunt puternic reprezentaţi. La încadrarea statelor balcanice pe lista ţărilor de provenienţă sigure, anul trecut, această majoritate nu a reuşit să se impună.