Acord cu justiția americană: Julian Assange este liber

Cazul Assange, care trenează de 14 ani, a căpătat o dimensiune politică și juridică care depășește documentele publicate cândva de Wikileaks. Iată evoluția cronologică a acestui caz.

1. Aspecte biografice

Julian Assange s-a născut la 3 iulie 1971 în Townsville, Queensland, Australia. Încă din tinerețe el s-a arătat interesat de tehnologia informatică și a învățat să programeze. În anii ´90, Assange devine un nume cunoscut în comunitatea hackerilor australieni, ba chiar a ajuns în fața unui tribunal australian în 1996 pentru atacuri cibernetice. Deși îl condamnă, judecătorul atestă "curiozitatea intelectuală" a inculpatului.

2. Fondarea WikiLeaks

În 2006, Julian Assange înființează WikiLeaks - "un wiki necenzurat pentru publicarea și analizarea în masă a unor documente secrete ce nu pot duce până la expeditor", după cum se precizează pe site-ul Wikileaks.

"Principalul nostru interes îl reprezintă regimurile represive precum China, Rusia, Eurasia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa Subsahariană. Suntem însă un punct de contact și pentru cei care doresc să expună practici lipsite de etică în propriile guverne și companii”.

WikiLeaks publică numeroase documente secrete care expun activitățile ilegale ale unor guverne și companii. În 2009, Assange primește premiul Amnesty International Media Award pentru activitatea sa. Aceasta este doar una dintre dinstincțiile primite de Assange pentru activitatea sa.

3. Dezvăluiri despre armata americană

În aprilie 2010, WikiLeaks publică o înregistrare video intitulată "Collateral Murder". Filmarea este realizată într-un elicopter de luptă al armatei americane care opera în Bagdad în timpul războiului din Irak din 2007. În imagini pot fi văzuți civili care sunt încercuiți și, în cele din urmă, împușcați din elicopter. Printre victime se află doi jurnaliști de la agenția de presă Reuters. Unul dintre ei are asupra sa o cameră foto, pe care soldații americani ar fi confundat-o cu o armă, motivul pentru care ar fi deschis focul.

Pe lângă înregistrarea video, WikiLeaks publică în același an sute de mii de alte documente secrete ale armatei americane referitoare la războiul din Irak și Afganistan, care ar dovedi comiterea de "crime de război clare", după cum a susținut Assange în cadrul unei conferințe de presă organizate la acea vreme la Londra.

4. Sursa

Documentele proveneau de la Chelsea Manning, care la acea vreme - chiar înainte de schimbarea sexului – activa ca analist de date pentru armata SUA sub numele de Bradley Manning. Manning a fost ulterior condamnat la 35 de ani de închisoare pentru spionaj și trădare, dar a fost ulterior grațiat în 2017 de președintele american încă în funcție, Barack Obama.

5. Reacția SUA

Conținutul publicat de WikiLeaks lovește dur administrația americană, arătând lumii o latură sângeroasă și mai puțin văzută a operațiunilor armatei americane, cu crime de război comise și mușamalizate și cu un număr semnificativ mai mare de victime civile decât cel prezentat în rapoartele înfrumusețate ale Pentagonului.

Guvernul american l-a criticat dur pe Assange, acuzându-l că în calitate de șef al platformei WikiLeaks a pus vieți în pericol prin divulgarea de secrete de stat. Fapt este că numele care apăreau în documentele scoase la lumină nu au fost inițial anonimizate. Joe Biden, pe atunci vicepreședinte al SUA, l-a numit pe Assange un "terorist high-tech".

Inițial, Assange nu a suferit alte repercusiuni în afară de aceste critici. El este cetățean australian, locuiește la Londra și primește între timp statutul de jurnalist de investigație. Administrația Obama este în mod evident de părere că o eventuală urmărire penală a lui Assange ar putea fi interpretată ca un semn că și jurnaliștii altor instituții media pot fi urmăriți penal pentru publicarea de informații sensibile.

6. Acuzații de abuz din Suedia

În paralel cu evenimentele privind WikiLeaks în public apare informația potrivit căreia două femei suedeze îl acuză pe Assange că le-ar fi hărțuit sexual. Mai târziu se vorbește ocazional chiar de viol. Procuratura din Stockholm emite un mandat de arestare și înaintează o cerere de extrădare către Regatul Unit. Assange este arestat la Londra la sfârșitul anului 2010. El neagă acuzațiile și este eliberat pe cauțiune.

Începe apoi un adevărat război juridic. În 2012, după ce Înalta Curte din Londra aprobă cererea suedeză de extrădare, Julian Assange se refugiază în ambasada ecuadoriană din Londra, unde i se acordă azil politic.

7. Reacția SUA - partea a doua

În iunie 2016, în timpul campaniei electorale prezidențiale din SUA dintre Hillary Clinton și Donald Trump, WikiLeaks publică "e-mailurile Clinton". Această corespondență este considerată a fi unul dintre motivele pentru care Clinton a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Trump.

Donald Trump laudă WikiLeaks pentru dezvăluiri, chiar dacă sub președinția sa justiția americană l-a pus totuși sub acuzare pe Julian Assange pentru dezvăluirile din 2010. Acuzația: conspirație cu Chelsea Manning pentru un atac cibernetic asupra computerelor Pentagonului. În plus apar alte 17 capete de acuzare pentru spionaj și trădare de secrete. Ținând cont de toate acuzațiile, Assange este teoretic pasibil de până la 175 de ani de închisoare. SUA au înaintat o cerere de extrădare către Regatul Unit. În același timp se încearcă deposedarea lui Assange de statutul său de jurnalist, pe motiv că Assange, un hacker, ar fi publicat date rupte de context.

8. Susținători

Organizații importante din domeniul drepturilor omului, al drepturilor civile și al jurnalismului, de la Amnesty International la Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor și Reporteri fără Frontiere, fac front comun în apărarea lui Assange, insistând că informații precum cele publicate de WikiLeaks pot și trebuie să fie tolerate de o democrație vie.

Cele două organizații umbrelă, Federația Internațională a Jurnaliștilor (FIJ) și Federația Europeană a Jurnaliștilor (FEJ) avertizează într-o declarație comună că "persecuția lui Julian Assange pune în pericol libertatea presei peste tot în lume". Președinta FEJ, Maja Sever: "Jurnaliștii și sindicatele lor au recunoscut de la bun început că Julian Assange a fost luat în vizor pentru activități care fac parte din munca de zi cu zi a multor jurnaliști, respectiv găsirea unei surse și demascarea infracțiunilor”.

9. Închisoare la Londra

În 2019, guvernul ecuadorian i-a revocat lui Julian Assange azilul politic și cetățenia ecuadoriană și l-a pus la dispoziția poliției britanice. Assange este acuzat că a încălcat condițiile eliberării pe cauțiune fugind la ambasadă. El este condamnat la 50 de săptămâni de pușcărie și trimis la închisoarea de maximă securitate Belmarsh din Londra.

Începe un nou du-te-vino juridic în jurul extrădării lui Assange - de astădată în SUA. Assange face în repetate rânduri apel și are câștig de cauză. În 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului pare să fie ultima șansă a lui Assange.

10. Eliberarea

În mod surprinzător, la 24 iunie, după cinci ani de închisoare la Londra, Assange este eliberat în urma unei înțelegeri pe care o încheie cu justiția americană. Assange, în vârstă de 52 de ani, va pleda parțial vinovat în fața unui tribunal din Insulele Mariane de Nord, un teritoriu periferic al SUA, urmând a fi condamnat la cinci ani de închisoare – pedeapsă ispășită deja în Marea Britanie. El va fi în schimb scutit de alte pedepse cu închisoarea.

Rămâne de văzut dacă eliberarea va avea un impact asupra WikiLeaks. Platforma a devenit tăcută, ceea ce s-ar putea explica și prin faptul că Assange nu a mai avut acces la internet de ani de zile.