Analiză: Axa București-Kiev: cine o boicotează?
22 ianuarie 2024
În paralel cu manifestațiile, diplomația română a început la Davos negocierile cu omologii ucraineni pentru o relație mai profundă, care să ridice axa București-Kiev la nivel de parteneriat strategic, așa cum au discutat Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski în octombrie 2023.
Cei doi șefi de stat au vorbit atunci despre faptul că România va continua „asistența practică pentru Ucraina” pentru o perioadă nedeterminată iar Zelenski a spus din nou că „Ucraina este recunoscătoare României pentru pachetul semnificativ de asistență în Apărare oferit de la începutul invaziei pe scară largă”.
Cetățenii români nu au fost încă informați despre ce înseamnă „asistența practică” oferită statului vecin de când a început invazia rusă și nici ce fel de „asistență de apărare” i-a pus România la dispoziție Ucrainei. Absența explicațiilor oficiale i-a făcut pe mulți să ia de bune informațiile oferite de Rusia.
Zeci de site-uri, uneori cu titluri rămase în limba rusă, răspândesc știri false în limba română. O analiză context.ro îi enumeră pe liderii de opinie cei mai importanți deveniți jucători în tabăra rușilor, dar și site-urile cele mai active în propagarea subiectelor pe care le aruncă Moscova pe piața informațiilor. Cercetarea prezintă și o hartă care scoate în evidență țesăturile care formează broderia dezinformării și extremiștilor din România și din alte 12 țări din estul Europei și mai ales legăturile acestora cu site-urile pro-ruse și de extremă dreapta din întreaga lume. Sunt luate în calcul 15 site-uri autohtone care distribuie conținut pro-Kremlin, conspiraționist sau de extremă dreapta.
Multe dintre ele, de pildă, au început încă de astă-vară să împrăștie informația falsă că România împreună cu alte 12 state ar fi dat asigurări de securitate Ucrainei. Subiectul a revenit și zilele acestea, după ce agenția de presă rusă Tass a preluat voit deformat un comunicat al președinției ucrainene care, în rezumatul negocierilor București-Kiev de la Davos, a menționat și sintagma „garanție de securitate”.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a avut consultări diplomatice cu adjunctul șefului Oficiului Președintelui Ucrainei, Ihor Jovkva, și cu vice-ministrul afacerilor externe, Mykola Tochytskyi, iar potrivit unui comunicat oficial al Ministerului de Externe român „discuția s-a purtat în contextul procesului de ridicare a relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic, în continuarea Declarației comune a președinților României și Ucrainei”.
Președinția de la Kiev a descris însă întâlnirea accentuând asupra „unui acord bilateral de securitate”, care să conțină „angajamente de securitate”, subliniind că „este imposibil de imaginat garanții depline de securitate în Europa și în special în regiunea Mării Negre fără România”.
În vreme ce fermierii români blocau în diferite locuri frontiera cu Ucraina, Agenția rusă de știri Tass a speculat momentul și a scris că „Ucraina și România au început negocierile pentru un acord bilateral privind garanțiile de securitate”. Primul care a luat de bună scurtătura rușilor a fost liderul AUR. George Simion a organizat o conferință de presă în care a încercat o instigare:
„Nu putem să stăm impasibili şi să vedem cum România oferă garanţii de securitate, total netransparent, unui stat care este într-un conflict armat” iar „oficiali americani declară în timpul acestor proteste că România va rămâne principala rută alternativă de transport pentru cerealele din Ucraina”.
Extremiștii au preluat împreună tema securității și subiectul grânelor, l-au rostogolit, l-au atașat de proteste și au adăugat teme recurente ale propagandei Kremlinului. În declarațiile lor totul părea o prelungire logică a realității și criticilor făcute de agricultorii nemulțumiți, dar nu erau decât exagerări, pe care tot mai mulți sunt dispuși să le creadă.
Un sondaj făcut în timpul manifestațiilor fermierilor sugerează că principalul beneficiar al nemulțumirilor este AUR: dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri europarlamentare, 29% ar vota PSD, 23% AUR și abia 17% ar ștampila PNL; dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, 34% ar vota cu Marcel Ciolacu, 30% cu George Simion, 12% cu Nicolae Ciucă; 70% dintre respondenți cred că țara merge într-o direcție greșită (Sociopol, ianuarie 2024).
Duminică, argicultorii români le-au trimis președintelui, primului-ministru și ministrului agriculturii un punctaj cu ce ar trebui să ceară Bucureștiul la Bruxelles pentru a-i ține sub control pe exportatorii ucraineni de cereale. În România, la fel ca în Ungaria, Slovacia și alte state foste socialiste, sunt destui care vor să pună piedici Ucrainei, unii din egoism național, alții din ignoranță și câțiva din prea mare simpatie față de Rusia.
Interesul României este să construiască o axă cât mai solidă București-Kiev, nu doar din solidaritate față de suferințele Ucrainei invadate de Rusia, ci și fiindcă geografia nu se schimbă și e vital pentru orice țară să aibă în jur mai degrabă prieteni decât dușmani.