”Ucrainenii care nu muncesc trebuie să plece!"

În urmă cu doi ani, guvernul de la Berlin stabilea că refugiații de război din Ucraina au dreptul să primească așa-numitul ajutor de bază - cunoscut în prezent sub denumirea de alocație pentru cetățeni - în locul sprijinului mai modest prevăzut pentru solicitanții de azil. Alocația pentru cetățeni (Bürgergeld), care este menită să asigure subzistența, acoperă, între altele, cheltuielile pentru alimentație, îmbrăcăminte, amenajarea locuinței, precum și asigurarea de sănătate.  

Decizia, au explicat guvernul și landurile federale, a fost determinată de faptul că, spre deosebire de solicitanții de azil, refugiații din Ucraina au dreptul imediat la un permis de ședere și nu sunt nevoiți să aștepte aprobarea lui. 

Controversele iscate de ”Bürgergeld”

Introducerea, anul trecut, a alocației pentru cetățean, a fost acompaniată de numeroase critici venite din partea opoziției și a experților, care văd în venitul minim garantat riscul anihilării motivației oamenilor de a mai munci. Ei au amintit că Germania, o țară care suferă de lipsa forței de muncă în majoritatea domeniilor de activitate, nu își poate permite să țină acasă, pe ajutor social, oameni buni de pus la treabă. 

Această perspectivă este împărtășită și de Alternativa pentru Germania (AfD), care acuză de ani de zile magnetismul prea puternic exercitat de ajutoarele sociale germane asupra imigranților din întreaga lume. Formațiunea de extremă-dreapta a triumfat la alegerile europene din 9 iunie, obținând 15,9 procente din voturi.  

”Și vă mai ziceți creștini?”

Alexander Dobrindt, liderul grupului parlamentar al Uniunii Creștin Sociale, filiala bavareză a Uniunii Creștin Democrate, a explicat într-un interviu acordat ”Bild” că alocația pentru cetățeni, care a fost gândită ca un ajutor rapid la începutul războiului de agresiune rusesc, a devenit între timp ”o frână în calea muncii”. 

"Avem nevoie de obligații mai stricte de cooperare pentru solicitanții de azil atunci când vine vorba despre muncă. Trebuie să există o ofertă de muncă, iar acceptarea ei să facă parte din efortul de integrare”, a declarat politicianul bavarez. Potrivit lui, ”la mai bine de doi ani de la declanșarea războiului de agresiune rusesc, principiul călăuzitor trebuie să fie acesta: ori te apuci de muncă, ori te întorci în zonele sigure din vestul Ucrainei”. 

Social-democrații și Verzii au reacționat prompt la afirmațiile lui Dobrindt. Dirk Wiese, deputat SPD, a recomandat liderului CSU să elimine pentru totdeauna cuvântul ”creștin” din denumirea partidului său. ”Dobrindt vrea așadar să trimită înapoi în Ucraina femei și copii care poate și-au pierdut deja tații pe front. Să le fie rușine celor de la CSU!” – a declarat politicianul social-democrat pentru ”Bild”, amintind că Putin bombardează ținte din întreaga Ucraină. 

Verzii l-au acuzat pe Dobrindt că ”face jocurile Moscovei” alimentând prejudecăți împotriva ucrainenilor. ”A insinua că ucrainenii vin la noi pentru alocația de cetățean ignoră pur și simplu oroarea războiului lui Putin”, a reacționat liderul ecologist Omid Nouripour.

Peste un milion de ucraineni în Germania 

Cifrele prezentate de Ministerul Federal de Interne arată că în Germania au sosit și trăiesc în prezent peste 1,1 milioane de ucraineni, dintre care 351.000 sunt copii și tineri sub 18 ani, majoritatea de vârstă școlară primară. Numărul de ucraineni adulți care au în prezent un job este de numai 187.000.

Potrivit social-democraților, principalele obstacole în calea integrării refugiaților ucraineni pe piața muncii din Germania sunt lipsa opțiunilor de îngrijire a copiilor, necunoașterea limbii germane și procesul anevoios de echivalare a calificărilor profesionale obținute în țara natală. Cu toate acestea, ideea anulării alocației pentru cetățeni în cazul ucrainenilor este descrisă de SPD ca fiind o ”aberație populistă” (Martin Rosemann, expert în piața muncii).

”Zone sigure” în Ucraina?

Reverberațiile spuselor lui Dobrindt încă se fac auzite în emisiunile politice ale televiziunilor germane. Analiștii se întreabă dacă referirea la ”zonele sigure din vestul țării” corespunde cu realitatea din teren. Deși în vestul țării nu există lupte active, iar orașul Lvov se află la 800 de km distanță de frontul din zona Harkov, regiunea nu poate fi descrisă ca fiind sigură decât cel mult în comparație cu estul și sudul țării, unde ploaia de rachete și de drone, precum și tirurile de artilerie rusești sunt la ordinea zilei, spun comentatorii. 

Guvernul german respinge ideea returnării forțate a ucrainenilor în anumite zone. "Este lesne de observat că forțele armate ruse își desfășoară atacurile pe întreg teritoriul Ucrainei în războiul lor de agresiune, încălcând dreptul internațional. Nu știu unde ar putea exista locuri sigure în Ucraina în clipa de față", a declarat luni, 24 iunie 2024, un purtător de cuvânt al Ministerului Federal de Externe. 

Actuali și foști oameni politici conservatori au reacționat și ei la propunerea lui Dobrindt. Karin Prien, vicepreședinta Uniunii Creștin Democrate (CDU), a încercat o nuanțare: "Ucrainenii fug de teroarea și de războiul lui Putin. Este de la sine înțeles că ei se bucură de protecția și de ospitalitatea noastră", a scris ministrul Educației din landul Schleswig-Holstein pe platforma X. 

Ruprecht Polenz, fost secretar general al CDU, a reacționat dur la inițiativa lui Dobrindt, pe care a încris-o la categoria ”populism în formă pură”. Fostul membru al Bundestagului a declarat pe platformele sociale: "Este din ce în ce mai intolerabil modul în care se vorbește în Germania despre refugiații ucraineni. Acest lucru îi sugerează lui Putin că sprijinul pentru Ucraina se destramă. Ce semnal devastator!”