E Gheboasă misogin? Iau amendă și hărțuitorii jurnalistei?

Politicienii își hărțuiesc sexual colegele, mulți români cred că hărțuirea de acest fel nici n-ar trebui să fie ilegală și destui șefi continuă să o practice cu grație, fiindcă procesele sunt complicate și nu prea îi dau dreptate victimei. Mii de oameni, majoritatea bărbați, au insultat brutal o tânără jurnalistă din Constanța, în mod gratuit, fără să poată păți ceva. 

Versurile sexiste, porno sau misogine ale artistului Gheboasă care cântă trap și reggaeton, descriu lumea în care a crescut. Tânărul nu și-a terminat liceul, și-a început viața la orfelinat și n-a avut parte de prea multă stabilitate. Versurile lui sunt la fel de violente și triviale ca mediul din care provine. Într-unul din interviurile sale povestește că atunci când era destul de mic, în cartierul Șerpărie din Târgoviște,  unde și-a petrecut cea mai mare parte din viață, a văzut cum au fost omorâți oameni în fața lui, cum bărbații își băteau nevestele, cum peștii obligau fetele să se prostitueze. El însuși a fost implicat într-un dosar penal în urmă cu șase ani, după ce, împreună cu alții, a fost acuzat că ar fi bătut un polițist. Faptele s-au prescris între timp. Gheboasă susține că băuse și că după acest incident nu mai pune gura pe alcool.

Gabriel Gavriș alias Gheboasă are 21 de ani și e un versificator și un cântăreț în plină ascensiune. Recunoaște că nu i-a plăcut neapărat școala, dar spune că e utilă. Jandarmeria l-a amendat pentru cântecele de la Untold, mai exact pentru „expresiile jignitoare sau vulgare, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora”.

Platforma Aresel, care militează pentru drepturile romilor, declara imediat după decizia Jandarmeriei că va sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), considerând că Gheboasă a fost amendat fiindcă e rom, deși mulți cântăreți consacrați au mesaje rasiste, sexiste, denigratoare şi revoltătoare. Pentru a ieși din impas, Jandarmeria s-a grăbit să anunțe ieri alte două amenzi pentru Paraziții și Macanache în urma cântecelor prezentate la Untold „cu versuri care conțin un limbaj vulgar, licențios sau rasist”. Post factum, Gheboasă recunoaște că versurile criticate „nu sunt cele mai bune”, dar adaugă că el nu merge la vreun festival să educe copii și că înainte de-a apărea Gheboasă, el „era doar Gabi care murea de foame și nu își permitea nimic”.

Atunci când și-a cântat melodiile la festivalul din Cluj, mulțimea de tineri din fața lui știau versurile pe de rost. Amenda Jandarmeriei e excesivă, nu rezolvă însă mare lucru, pentru că această „cultură de mahala”, cum o numesc unii intelectuali conservatori, este oglinda societății. O societate care-i ține pe romi în ghetouri, în care partidele refuză să acorde femeilor 30% din locuri pe listele pentru alegerile parlamentare, în care guvernele abia dacă pun câte o femeie în funcție de ministru și adesea nu pentru meritele ei, ci în urma unor joncțiuni de culise, în care bărbații stabilesc câte zile de concediu pot primi femeile înainte și după naștere, în care ei vor să rezolve violența domestică. Și chiar când legile sunt bune, rezultatele sunt proaste. 

Violența sexuală împotriva femeilor e încurajată mult mai mult de autoritățile statului, decât de versificatorul Gheboasă. Dintr-o statistică a parchetelor rezultă că anul trecut au fost soluționate 1773 de cauze privind infracțiunea de viol, 75% dintre ele au fost finalizate prin clasarea dosarului. Din cele 829 de cauze privind agresiunea sexuală, 74% au fost soluționate prin clasare. Din peste 2000 de cauze privind infracțiunea de act sexual cu un minor, 222 au fost soluționate prin renunțare la urmărirea penală și mai mult de jumătate prin clasare.

98% dintre inculpații persoane fizice trimiși în judecată în 2022 pentru viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor sunt bărbați. 92% dintre victimele inculpaților trimiși în judecată în 2022 pentru viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor sunt de sex feminin: 215 femei și 1011 fete. 

Aceste cifre spun totul despre cum arată societatea românească, despre cum majoritatea victimelor rămân expuse în fața agresorilor nepedepsiți. 

Reacțiile violente și injurioase ale unora dintre cititorii reportajului făcut de tânăra jurnalistă din Constanța, Delia Dascălu, care a scris un reportaj pornind de la propria ei experiență în care a pretins că vine dintr-o altă țară la festivalul Neversea, arată altă față a misoginismului din România, pe care Jandarmeria nu o poate amenda, pentru care educația nu poate face mare lucru, iar internetul nu are destule pârghii pentru a-l opri.  

De altfel, în cercetarea făcută de Centrul Filia, răspunsul la cele cinci valori patriarhale sondate sugerează că în mare măsură aceste valori sunt acceptate de majoritatea femeilor: (1) Afirmația „femeile au nevoie de protecția unui bărbat” este acceptată de 86% dintre bărbați și de 76% dintre femei; (2) Tradiționala expresie „bărbatul este capul familiei” este adevărată pentru 66% dintre bărbați și 57% dintre femei; (3) „Ar trebui femeile să-și asculte partenerul?” 45% dintre bărbați și 38% dintre femei consideră că da; (4) „Este mai bine să rămâi într-o căsătorie nereușită decât să nu te căsătorești deloc?” 24% dintre bărbați și 15% dintre femei susțin că așa ar fi mai bine; (5) „Pentru binele copiilor este bine să rămâi într-o relație violentă”: Doar 7% dintre bărbați și 4% dintre femei ar fi de acord cu această ipoteză.

O parte dintre fetele care se văd în clipurile video de la Untold țipând versurile lui Gheboasă poate că fac parte din aceste majorități patriarhale, dar altele sunt rebele, sau văd în versurile muzicii trap pe care dansează o formă de opoziție față de convențiile sociale. Misoginismul rămâne un reflex tradițional, în primul rând pentru elita politică și pentru multe dintre instituțiile statului, numai că aici Jandarmeria nu poate interveni.