Economia și migrația domină campania electorală din Germania

Sloganul electoral utilizat în 1992 de fostul președinte american Bill Clinton - It´s the economy, stupid! -, s-ar putea aplica și scurtei campanii electorale din Germania.

Criza economică, din care Germania nu pare să poată ieși prea curând, este principala preocupare a alegătorilor germani, care se tem de disponibilizări și de nivelul ridicat al prețurilor.

Fapt este că nu trece o zi fără vești rele din industrie. Companii de renume, care au contribuit în mod decisiv la fulminantul succes economic al Germaniei în ultimele decenii, anunță că închid fabrici sau că se retrag în totalitate din Republica Federală.

Stefan Seidler, deputat din partea partidului minoritar Südschleswigscher Wählerverband (SSW), observă o diminuare a veniturilor populației din nordul țării concomitent cu creșterea prețurilor. ”În multe cazuri oamenii nu-și mai pot permite lucrurile de zi cu zi la fel ca în trecut. Aceasta este cea mai mare provocare”, a declarat el pentru DW.

Constatări similare fac și celelalte partide reprezentate în Bundestag. Patru dintre acestea, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) aflat la guvernare, Partidul Verzilor, partener junior în coaliția aflată pe final de drum și Uniunea Creștin-Democrată (CDU), principala forță de opoziție, și-au prezentat programele electorale. Este limpede pentru oricine parcurge strategiile partidelor că veniturile la buget, economia și locurile de muncă sunt preocupări de prim grad pentru toată lumea.

Conservatorii favorizează scăderea impozitelor pentru companii

Grupul conservator CDU/CSU plănuiește să descătușeze resursele economiei germane prin reducerea impozitului pe venit și scăderea treptată a impozitelor pentru companii la 25 %. La fel ca social-democrații, conservatorii promit că pensiile nu vor fi reduse și încearcă să convingă oamenii să continue să lucreze și după vârsta de pensionare cu perspectiva obținerii unor venituri lunare suplimentare neimpozitabile de până la 2.000 de euro.

Ideile îndrăznețe ale candidatului CDU la funcția de cancelar, Friedrich Merz, care conduce detașat în sondajele de opinie și are șanse mari de a deveni următorul cancelar după alegerile anticipate din 23 februarie, costă însă câteva miliarde de euro și sunt greu de pus în aplicare prin respectarea frânei datoriei prevăzută în legea fundamentală.

Social-democrații doresc să edulcoreze frâna datoriei

Partidul Social-Democrat al cancelarului Olaf Scholz, care se află încă la putere, pledează pentru acordarea de stimulente fiscale companiilor. SPD dorește să reformeze frâna datoriei în scopul dislocării a mai multe miliarde de euro pentru investiții urgent necesare, de pildă în infrastructură. De asemenea, social-democrații vor și introducerea unui impozit pe averile de peste 100 de milioane de euro.

În Bundestag, săptămâna aceasta, Scholz a anunțat o nouă creștere a salariului minim legal: ”În cea mai recentă campanie electorală am promis un salariu minim de 12 euro și mi-am ținut promisiunea. Acesta este motivul pentru care mă voi lupta pentru un salariu minim de 15 euro la următoarele alegeri federale”.

Verzii nu mai vor doar protecția climei

În cei trei ani de coaliție cu SPD și cu formaţiunea liberală FDP, Verzii au fost adesea acuzați că bruschează populația cu ambițioasele lor planuri de protecție a climei. Nu este deci o întâmplare că în ultime vreme ecologiștii vorbesc mult mai puțin decât în 2021 despre importanța reducerii gazelor cu efect de seră. Verzii împărtășesc planurile SPD privind reformarea frânei datoriei, susțin subvențiile pentru mașinile electrice și propun instituirea de „fonduri cetățenești” pentru asigurarea pensiilor - alimentate inclusiv din banii statului.

Verzii mai vor și introducerea unei „taxe pentru miliardari”, după cum a declarat ecologistul Robert Habeck, vicecancelar și aspirant la funcția încă deținută de Scholz, într-un interviu acordat ziarului Bild. Potrivit estimărilor experților, Germania numără în prezent 249 de miliardari. „Dacă am impozita o mică parte din averea lor s-ar obține în jur de cinci până la șase miliarde de euro”, a estimat Habeck, ministru federal al economiei sub Scholz. Acești bani, a argumentat el, ar putea fi utilizați pentru consolidarea școlilor.

La fel ca Verzii, FDP solicită o reformă a pensiilor. Cererile drastice ale liberalilor pentru o politică economică fundamental diferită au fost principalul motiv pentru ruperea coaliției „semafor” în noiembrie. Ei militează pentru reducerea poverii fiscale asupra companiilor și a prețurilor ridicate la energie, precum și pentru combaterea birocrației.

Frica de război și gata cu migrația

Pe lângă recesiunea economică, îngrijorarea cu privire la cursul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina și problema migrației vor juca cu siguranță un rol esențial în campania electorală.

Friedrich Merz, șeful Uniunii Creștin-Democrate (CDU), a reiterat recent că Germania nu ar mai trebui să primească imigranți din Siria după căderea dictatorului sirian Assad: ”Corect ar fi să nu mai primim niciun refugiat din Siria”, a declarat el la postul public ARD. Grupul conservator CDU/CSU vorbește în programul său electoral despre întoarcerea refugiaților la frontiere, astfel încât aceștia să nu mai poată ajunge în Germania. De asemenea, conservatorii anunță expulzarea consecventă a solicitanților de azil care comit infracțiuni.

Campania electorală a lui Olaf Scholz pune accentul pe teama germanilor de a fi implicați în războiul din Ucraina. SPD, a arătat cancelarul, susține continuarea sprijinului pentru Ucraina, dar refuză să furnizeze rachete cu rază lungă de acțiune care ar putea atinge inclusiv ținte din Rusia. Merz, pe de altă parte, cere de luni de zile punerea sistemelor Taurus la dispoziția Kievului.

Alte partide din Bundestag, precum Alternativa pentru Germania (AfD), parțial de extremă dreaptă, își prezentaseră deja programele electorale. AfD este în favoarea opririi în totalitate a migrației.

Programele electorale ale tuturor partidelor urmează să fie supuse la vot în cadrul congreselor ce urmează să aibă loc la începutul anului viitor.