Germania - Patria chiriaşilor şi criza locuinţelor

Coşmarul lui Amir Schraff (nume schimbat) a început pe 24 decembrie 2022 - ziua în care bărbatul originar din Afganistan, care trăieşte în Germania de peste 16 ani şi îşi creşte singur copiii - a fost înştiinţat de către proprietarul apartamentului în care locuia cu chirie că trebuie să-şi caute domiciliu în altă parte, sub pretextul că ar avea el nevoie de locuinţă.

Ceea ce a urmat reflectă soarta a sute de mii de oameni din Germania: luni în şir în căutarea unei locuinţe la un preţ rezonabil. În zadar. Zeci de cereri fără răspuns, sute de persoane interesate de o singură locuinţă şi cozi la vizitarea unui apartament de închiriat - dacă ai noroc şi eşti invitat. În cele mai multe cazuri urmează mesajul "Ne pare rău, am hotărât să dăm altcuiva locuinţa".

Ofertă slabă, cerere uriaşă, chirii mari

Cât de tensionată este situaţia pe piaţa imobiliară din Germania se poate constata din statistici: în Republica Federală lipsesc peste 800.000 de locuinţe iar tendinţa este ascendentă. Mai mult de 9,5 milioane de oameni, mai ales familiile monoparentale, trăiesc într-un spaţiu restrâns, potrivit Oficiului federal de statistică. Iar ambiţiosul obiectiv al guvernului federal de a construi anual 400.000 de locuinţe noi, inclusiv 100.000 de locuinţe sociale, n-are nicio şansă să fie pus în practică din cauza costurilor piperate şi a dobânzilor mari.

Conform institutului Ifo, în 2023 au fost disponibile pe piaţă aproximativ 230.000 de locuinţe iar anul acesta se estimează că vor fi doar 210.000. Oferta de închirieri este slabă, cererea uriaşă iar chiriile au crescut enorm. Din ce în ce mai mulţi oameni disperaţi, precum Amir Schraff, apelează la organizaţiile care reprezintă interesele chiriaşilor, cum ar fi Deutscher Mieterbund (DMB).

"Între timp, în marile aglomerări urbane precum Düsseldorf, Köln sau Bonn, aproape 50% dintre oameni au dreptul, luând în considerare veniturile lor, la "Wohnberechtigungsschein" (WBS) - adică certificatul care să le garanteze dreptul la o locuinţă subvenţionată. În prezent, la serviciile noastre nu mai apelează doar persoanele asistate social - categoria care caută ajutor cel mai frecvent la noi - ci şi oamenii din clasa de mijloc", explică Peter Kox, preşedintele DMB Bonn/Rhein-Sieg/Ahr. 

Cancelarul Olaf Scholz: "O problemă crucială în Germania"

Când spune că spaţiile de locuit au devenit o problemă socială crucială în Germania, cancelarul federal Olaf Scholz are un motiv: pentru locuinţe la preţuri plătibile nu luptă, între timp, doar familiile monoparentale, şomerii, studenţii sau refugiaţii ci şi tot mai mulţi cetăţeni din clasa de mijloc.

"Oamenii sunt disperaţi. În ultimii ani am constatat că vin la noi nu doar cei cu probleme acute, cum ar fi un rest de plată uriaş, de care nu aveau habar, la factura pentru energie şi pe care nu ştiu cum să-l achite", spune Peter Kox. Acum oamenii vin şi cu alte probleme, mult mai supărătoare, adaugă el. "De exemplu, proprietarii le reziliază contractele şi le dau preaviz. Sunt tentativele proprietarilor de a scăpa de chiriaşi pentru ca, după aceea, să poată scoate locuinţele din nou la închiriere la nişte preţuri mult mai mari."

Şi ar mai fi cei care pierd lupta pentru obţinerea unei locuinţe şi campează afară, stau provizoriu pe la rude şi prieteni sau înnoptează în centrele sociale, mai spune Kox.

Germania plăteşte greşelile trecutului

Germania este patria chiriaşilor şi detaşat numărul unu în Europa în privinţa numărului de oameni care stau în chirie. Peste jumătate din populaţie nu are o locuinţă proprietate personală. Germania este singura ţară din Uniunea Europeană cu mai mulţi chiriaşi decât proprietari.

Republica Federală plăteşte acum greşelile trecutului: statul a vândut mii de imobile investitorilor privaţi. În acelaşi timp, landurile s-au retras masiv din proiectele de construire a locuinţelor sociale.

"Înainte, patru milioane de locuinţe erau apartamente sociale din cele 15 milioane închiriate - adică un raport de 1 la 4. În prezent există un milion de locuinţe sociale din 21 de milioane închiriate, adică 1:21. Cine primeşte acum o locuinţă socială e ca şi cum ar fi câştigat la lotto", explică Matthias Bernt, expert în politici locative.

Bernt este director-adjunct al departamentului de cercetare "Politică şi planificare" al Institutului Leibniz. Criza locuinţelor este deosebit de pronunţată mai ales în oraşele mari şi în cele cu centre universitare. În capitala Berlin, de exemplu, apar din ce în ce mai multe apartamente Airbnb. În acelaşi timp, preţul apartamentelor scoase nou la închiriere este în medie de aproape două ori mai mare comparativ cu cel al locuinţelor deja închiriate.  

Guvernul ia măsuri, proprietarii apelează la trucuri

Guvernul federal încearcă să contracareze noile tendinţe, prelungind plafonarea chiriilor până în 2029. La încheierea unui nou contract de închiriere, preţul chiriei nu are voie să fie cu mai mult de 10% peste chiriile practicate în oraşul respectiv. Excepţii fac doar construcţiile noi, apartamentele complet modernizate sau cele parţial mobilate.

"În opinia mea, piaţa închirierilor trebuie mai puternic reglementată. Nu este posibil ca jumătate din locuinţele disponibile la Berlin, de exemplu, să fie oferite ca fiind parţial mobilate, folosind un truc. Nu este posibil ca proprietarii să poată ocoli plafonul de preţuri impus, aşezând în apartament un scaun şi un dulap şi pentru asta să ceară chirii exagerat de mari", subliniază Bernt.