Opinie: Ciolacu, clientelismul și contraselecția

Într-un discurs cu dublu sens, Marcel Ciolacu a explicat că ministra demisionară a Familiei, Gabriela Firea, „nu a greșit cu absolut nimic instituțional”, fiindcă nu avea atribuții în cazul centrelor destinate persoanelor cu dizabilități, dar că retragerea ei ar fi fost necesară din cauza dezvăluirilor din presă. De fapt e vorba despre o anchetă a procurorilor, bazată pe investigația jurnalistică de la care a pornit totul și care a fost publicată la începutul acestui an. Mai mult, premierul social-democrat a anunțat suspendarea Gabrielei Firea „pe termen limitat”, dar neprecizat, din funcțiile de președintă PSD București și cea de prim-vicepreședintă a partidului. Încâlceala de persoane implicate în dramele azilelor, dar provenite din anturajul fostei ministre, sugerau o afacere cinică făcută pe spezele oamenilor necăjiți, despre care ea ar fi putut ști. Pe moment e doar o acuzație morală, dar totul se poate modifica în funcție de parcursul anchetei penale. Liderul PSD vrea să-și arate generozitatea atunci când o apără pe Firea, și autoritatea atunci când îi ia funcțiile. A învățat că pentru a avea puterea trebuie să ofere protecție celor loiali și să-și înlăture rivalii, chiar dacă ambele direcții pot deveni riscante și chiar dacă, pentru a le pune în aplicare, trebuie să se folosească de oameni din instituții cheie ale statului. Primul ministru nu a demis-o pe Firea pentru nepotism și clientelism, ci fiindcă i s-a ivit ocazia să scape de un competitor important. 

Nu există semne că Marcel Ciolacu și-ar dori să facă din România o țară mai democrată, mai liberă, cu o justiție puternică și independentă, cu instituții conduse pe criterii meritocratice. Primul ministru a ordonat un maraton al verificărilor azilelor și caselor de copii, dar ororile găsite acolo nu pot fi remediate prin schimbarea câtorva persoane cu responsabilități minore și nici prin aruncarea pisicii în ograda PNL. Cauzele profunde ale cinismului și gravelor nereguli nu sunt atât de ușor de eliminat, fiindcă întreg sistemul birocratic autohton se bazează pe clientelism. Adesea selecția nu are nicio legătură cu pregătirea sau competența celui căruia i se dă șefia unei instituții. Un exemplu relevant este recenta numire a contabilului Angel Iulian Călin, fără prea multe studii și fără niciun fel de experiență în sănătate, în fruntea celui mai mare spital din Botoșani, pe linie politică, direct de președinta Consiliului Județean, social-democrata Doina Federovici. Așa funcționează România prin contraselecție. Partidele autohtone și-au epuizat demult rezerva de cadre bine pregătite și chiar primul ministru pare să fie o persoană care nu știe să facă nimic temeinic, sau cel puțin așa rezultă din biografia lui. Cei mai mulți miniștri nu au avut înainte să fie numiți într-un fotoliu guvernamental o carieră de succes, s-au îmbogăți fiind bugetari toată viața și nu sunt interesați de un proiect de țară, sunt străini de interesul național și vor doar să parvină. Nominalizarea lui Marcel Ciolacu pentru fotoliul din fruntea Ministerului Muncii, rămas vacant după demisia lui Marius Budăi, este deputata PSD Simona Bucura-Oprescu, o economistă cu studii postuniversitare la Academia de Poliție și la Academia Națională de Informații, care face apologia relațiilor cu China. Premierul nu are prea multe argumente în favoarea ei, dar îi oferă acest minister greu continuând linia partidului. 

Din dramaticul scandal al azilelor, Marcel Ciolacu trage o singură concluzie pe care o împărtășește colegilor lui: să aibă grijă de cine se înconjoară, de cei care îi filmează sau fotografiază, de cei care vor să profite de pe urma lor. Imaginea pare să fie totul, fiindcă partidul e în pierdere de viteză, electoratul tradițional începe să devină volatil și neîncrezător, cu doar un an înaintea alegerilor multiple din 2024. Deci contează să proiecteze o nouă imagine cu ajutorul căreia să scape de scandalul azilelor și să le ia ochii votanților dispuși să schimbe tabăra și să voteze AUR.