Se apropie momentul adevărului

Scenariile cele mai sumbre prevestesc sfârşitul uniunii monetare europene. Guvernul de la Berlin se vede tot mai des confruntat cu critici, reproşându-i-se că amână soluţionarea crizei datoriilor, ceea ce ar face-o să devină şi mai costisitoare.

Criză sistemică

Responsabilii politici nu s-au ferit să spună lucrurilor pe nume. "Criza a devenit deja una sistemică" a declarat Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare. Cuvântul "sistemic" a devenit un sinonim al crizei financiare de acum trei ani şi ne indică faptul că o bancă se prăbuşeşte, atrăgând altele, după sine, în prăpastie. În cazul crizei datoriilor europene, aceasta ar însemna că Grecia, urmată de Portugalia, apoi de Irlanda şi poate chiar de Italia, vor cădea una după alta ca piesele de domino.

Iată de ce se înmulţesc vocile celor care pledează pentru o ştergere a datoriilor elene, ceea ce ar putea diminua cumva presiunea din "cazanul euro". Până şi ministrul de finanţe german, Wolfgang Schäuble, lasă să se înţeleagă că un astfel de scenariu nu mai e de neimaginat.

În aceeaşi direcţie se înscrie şi declaraţia făcută de şeful Commerzbank, Martin Blessing, care constată cum neîncrederea şi nesiguranţa au luat amploare, în ultimele zile, în rândul clienţilor de bancă germani.

"De aceea", spune Blessing într-un interviu publicat miercuri de cotidianul de mare tiraj Bild, "trebuie găsită o altă soluţie pentru Grecia, decât să i se ofere mereu noi credite".

Această altă soluţie ar fi, în opinia sa, ştergerea unei părţi a datoriilor elene. "O astfel de măsură", mai arată şeful celei mai mari bănci particulare din Germania, "nu ar provoca un seism veritabil pentru băncile private din zona euro."

Şi Lars Feld, profesor la Universitatea din Freiburg, membru al Consiliului de experţi care evaluează economia germană, se pronunţă, în paginile aceluiaşi cotidian din Hamburg, pentru un "haircut" - o "tunsoare" - şi afirmă că "o ştergere a datoriilor Greciei nu mai e de evitat".

Reeşalonarea datoriilor

Din nou în discuţie sunt şi obligaţiunile pentru întreaga zonă euro, aşa-numitele eurobonds. Alt expert german, Peter Bofinger, de la Universitatea din Würzburg, declară cotidianului Rheinische Post: "Nu ne vom linişti până ce nu vom avea aceste eurobonds".

Guvernul german s-a opus până acum cu vehemenţă propunerii. Dobânzile pentru ogligaţiunile europene ar putea fi cu mult mai ridicate decât pentru cele de stat, germane. Germania ar trebui, ca şi celelalte ţări ale zonei euro, să garanteze nu doar pentru propriile datorii, ci şi pentru cele europene. E limpede că până la urmă se va ajunge totuşi la o reeşalonare a datoriilor Greciei.

Mohamed El-Erian, şeful celui mai mare fond de investiţii în obligaţiuni la nivel mondial, PIMCO, estimează că aceasta se va întâmpla în următoarele şase luni ale anului.

Autor: Henrik Böhme/ Medana Weident
Redactor: Petre M. Iancu