Să mai plătească Germania alocații copiilor în străinătate?

Statul german plătește anual 36 miliarde euro alocații pentru copii. Părinții a peste 15 milioane de copii beneficiază de acești bani. Conform ministerului federal al Finanțelor, aproape 270.000 dintre acești copii nu trăiesc în Germania, ci în alte state ale Uniunii Europene. Cei mai mulți în Polonia, Cehia, Croația și România. În fiecare an, aproximativ 600 milioane de euro sub formă de alocații trec, așadar, granițele Germaniei. Ceea ce reprezintă 1,6 procente din toate alocațiile, dar tendința este crescătoare: în jumătate de an, numărul transferurilor a crescut cu zece procente. Oare trebuie guvernul federal să regândească aceste plăți?

Motivul: libertatea de circulație a est-europenilor în UE

Sören Link (SPD), primarul orașului Duisburg, crede că ”Guvernul Federal tergiversează această problemă și trebuie în sfârșit să facă ceva pentru a stopa migrația sărăciei în Europa”. La Duisburg, numărul cetățenilor din România și Bulgaria a crescut din 2012 de la 6.000 la 19.000. Primarul este de părere că această situație este periculoasă pentru coeziunea socială.

Faptul că cetățenii altor țări trăiesc și lucrează în Germania se bazează pe libertatea de circulație la care au dreptul cetățenii UE. Pentru Bulgaria și România, piața muncii a fost complet liberalizată în anul 2014. Dacă își caută de lucru în Germania, au dreptul să stea acolo timp de șase luni. În final trebuie să demonstreze că sunt într-adevăr în căutarea unui loc de muncă - altfel autoritățile germane au dreptul să-i trimită acasă. La alocația pentru copii au dreptul în momentul în care domiciliul principal este în Germania. În 2017, în Germania erau angajate cu carte de muncă și contribuții la asigurările sociale aproximativ 1,2 milioane de persoane din estul Europei: de patru ori mai multe decât în 2015. În statisticile din 2018 apar aproape 120.000 de copii români care primesc alocații locuind în Germania, alți 19.000 primesc alocațiile trăind în România. Cei mai mulți sunt însă în Polonia: 117.000 de copii polonezi primesc banii acasă în Polonia.

Bavaria vrea să obțină în Camera Superioară a parlamentului reducerea sumelor pentru alocațiile copiilor care locuiesc în străinătate, iar creștin-socialii bavarezi (CSU) îi cer Partidului Social-Democrat (SPD) să le susțină inițiativa. Un purtător de cuvânt al ministrului federal de Finanțe, Olaf Scholz, a declarat că se caută o soluție europeană. Guvernul ar dori, spune acesta, să adapteze sumele alocate la costurile de trai în țările de unde provin familiile în cauză.

Argumente pentru plăți în străinătate

Dar există și argumente care susțin reglementările actuale. În cartierul Hamborn din Duisburg, din care face parte și mult-discutata zonă-problemă Marxloh, trăiesc, conform primarului adjunct, Claus Krönke (SPD), între 3.000 și 4.000 cetățeni români și bulgari. Acesta a declarat pentru DW: ”Soluția actuală este una comparativ avantajoasă. Imaginați-vă că și-ar aduce toți copiii aici.” În acel caz, mulți angajați ar avea dreptul la o suplimentare de bani prin Agenția de Ocupare a Forței de Muncă. ”Plătim pentru ca acești copii să nu vină deloc aici.” Comparat cu suma întreagă pe care statul german o plătește pentru alocațiile pentru copii, banii care pleacă în străinătate sunt puțin relevanți.

Pentru primul copil, în Germania se primesc lunar 194 euro. Cei care primesc acești bani sunt în mare parte familiile cu cetățenie germană. O altă grupă este formată din imigranți care s-au stabilit definitiv în Germania și lucrează acolo. Apoi urmează cei 270.000  de copii care locuiesc în străinătate și au cel puțin un părinte care lucrează sau trăiește în Germania. Un exemplu tipic ar fi copiii din Bulgaria sau România, ai căror tați închiriază la comun un apartament și lucrează ca șoferi de tir sau livrează pachete.

Există escroci, dar nu și statistici

Pentru vice-primarul Krönke este destul de clar că în acest sistem există și oi negre. Conform cunoștințelor sale, escrocheriile se desfășoară în felul următor: există persoane care aduc familii din România și Bulgaria, cazându-le pe termen scurt în diverse apartamente. Escrocii le deschid conturi bancare și le fac actele necesare, dar în momentul în care încep să curgă alocațiile pentru copii, trimit aceste familii înapoi în țară. Șarlatanii le rețin apoi cardurile aferente conturilor și încasează alocațiile, până când Oficiul pentru Alocații Familiale începe să cerceteze cazul, după un an. Primarul însuși a observat de trei ori cum în preajma zilei în care se primesc alocațiile, diverși bărbați ”stau la bancomat cu câte zece carduri în mână”.

Conform Oficiului pentru Alocații Familiale, au fost descoperite astfel de escrocherii mai ales în landul Renania de Nord-Vestfalia. La 100 de controale ale unor cazuri dubioase la Wuppertal s-au descoperit 40 de neregularități în ceea ce privește alocațiile pentru copii. Escrocii au produs instituției pagube în valoare de 400.000 de euro. Dar, pentru că acestea au fost incidente selectate, Oficiul pentru Alocații Familiale presupune că procentul escrocheriilor nu se ridică la 40 la sută, majoritatea alocațiilor fiind plătite în mod corect. O statistică oficială cu privire la infracțiunile legate de ajutoarele pentru familii nu există, lucru pe care l-a recunoscut și guvernul federal, în urma unui sondaj realizat de partidul populist de dreapta, AfD.

Oficiul pentru Alocații Familiale a explicat faptul că escrocii care fură banii pentru alocații deseori comit și alte infracțiuni în domeniul ajutoarelor sociale.

Romi, șobolani și rasism

Primarul orașului Duisburg avertizează asupra unor bande criminale, care aduc romi în zonă: ”Avem a face cu oameni care produc gunoaie pe străzi și care înrăutățesc problema șobolanilor.” În același context, Link a fost criticat de președintele Consiliului Central al Comunității Sinti și Roma, Romani Rose: ”Link a folosit stereotipuri rasiste în mod special, pentru a produce țapi ispășitori”. Și Asociația Orașelor Germane a avertizat asupra incitării împotriva romilor, cerând totuși reforme urgente ale alocațiilor pentru copiii care trăiesc în străinătate.