Economia Ucrainei e la pământ

Ucraina este ca un pacient la terapie intensivă: inima ei mai bate, dar răni încă sângerează. Țara luptă de peste un an pe două fronturi: militar, împotriva separatiștilor pro-ruși; economic, împotriva falimentului de stat.

În special pe frontul economic primește Kievul ajutor occidental. Până la 40 de miliarde de dolari așteaptă guvernul ucrainean în anii următori din străinătate. Jumătate din sumă va fi administrată împreună cu FMI.

La începutul lunii, FMI a decis majorarea creditelor de susținere a Ucrainei. Bucuria la Kiev a fost mare. Până în 2018, Ucraina va primi 17,5 miliarde de dolari. 10 miliarde vor veni chiar anul acesta.

Speranțe în creditori răbdători

O mare parte din noile fonduri va fi folosită la plata datoriilor mai vechi. Doar Rusia așteaptă până la sfârșitul anului trei miliarde de dolari. Kievul vrea să negocieze acum cu Moscova amânarea unor termene de plată, dar nu se poate baza prea tare pe un succes la aceste negocieri.

Luna aceasta, ministra ucraineană de Finanțe, Natalia Jaresko, a vizitat SUA, pentru a discuta cu creditorii țării sale. Urmează discuții similare la Londra. Kievul vrea să întârzie plata datoriilor și să folosească banii occidentali pentru investiții în propria economie.

În schimbul ajutoarelor acordate, FMI solicită însă reforme radicale. Printre acestea, dureroase majorări de preț la energia electrică pentru consumatorii privați. În iarnă, autoritățile nu au avut curajul să majoreze tarifele la curent, de teama atmosferei foarte proaste în rândul populației.

Prețurile la energie explodează

Curentul s-a scumpit cu 40% de la 1 martie. Costurile la încălzire vor crește în curând cu 60%. Prețul gazului va fi de asemenea majorat masiv, cu 280%, după cum a anunțat șefa băncii centrale, Valeria Hontareva.

Populația urmărește cu îngrijorare știrile despre avalanșa scumpirilor. Guvernul preconizase inițial o inflație anuală de 13 procente. Între timp, a anunțat corectarea acestor date și se așteaptă la o inflație dublă, de 26%. Parlamentul a adaptat deja legea bugetului de stat la noile estimări.

Moneda națională se prăbușește

Deja de la sfârșitul lui 2013, Ucraina se află în prag de faliment. Atunci, guvernul pro-rus condus de Viktor Ianukovici recunoscuse că vistieria statului este goală. Situația s-a înrăutățit dramatic după schimbarea de putere și începerea conflictului armat din estul Ucrainei.

Consilierul economic german al guvernului ucrainean Robert Kirchner a explicat pentru DW că investitorii fug de Ucraina din cauza războiului. Iar moneda națională își pierde mereu din valoare.

În plus, pe lângă majorările de prețuri, guvernul mai vrea să taie din ajutoarele sociale. Pensia minimă va fi majorată abia la sfârșitul lui 2015.

"După votul din Parlament privind noul buget, ucrainenii vor fi nevoiți să strângă și mai mult cureaua", spune expertul ucrainean Andrij Novak. "O mare parte a populației va trăi la limita sărăciei."

Nu doar pensionarii și cei cu venituri mici se tem de sărăcie. Afectați sunt și micii întreprinzători, care se gândesc cum să reducă la minimum consumul de gaz.

Riscul incalculabil al războiului

La Kiev, se pune întrebarea cât va mai rezista populația. O treime din ucraineni spune că ar mai fi în stare să suporte greul încă un an, dacă se întrevăd schimbări spre bine. Asta a rezultat dintr-un sondaj efectuat de un thinktank din Kiev. 29% din populație nu vrea însă să mai accepte nicio înrăutățire, situația este deja insuportabilă.

Războiul a devenit un risc incalculabil. "În cazul în care conflictul se prelungește, guvernul va trebui să-și recalculeze cheltuielile militare și plățile spre creditori", spune Andrij Novak. Și Robert Kirchner crede că banii vor ajunge doar dacă se încheie războiul.

O pace de durată pare însă deocamdată improbabilă în estul Ucrainei. Mulți observatori se așteaptă ca luptele dintre separatiștii pro-ruși și armata ucraineană să continue.